19 definiții pentru magnezit

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MAGNEZIT s. n. Carbonat natural de magneziu, de culoare albă-gălbuie sau brună, folosit în industrie. [Var.: magnezi s. f.] – Din fr. magnésite.

MAGNEZIT s. n. Carbonat natural de magneziu, de culoare albă-gălbuie sau brună, folosit în industrie. [Var.: magnezi s. f.] – Din fr. magnésite.

magnezit ssg [At: COBÎLCESCU, G. 32/16 / V: sf / E: fr magnesite] Carbonat de magneziu natural, de culoare albă-gălbuie sau brună, folosit în industrie. corectat(ă)

MAGNEZIT s. n. Mineral foarte dur, de culoare albă- gălbuie sau brună, care cristalizează în sistemul romboedric; servește ca materie ceramică pentru unele produse refractare, la fabricarea unor varuri, a unor lianți etc. Variantă: magnezi (CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr. 112, 6/1) s. f.

MAGNEZIT s.n. Carbonat natural de magneziu. [Var. magnezită s.f. / < fr. magnésite].

MAGNEZIT s. n. carbonat natural de magneziu, pentru cărămizi refractare, izolatoare electrice etc.; giobertit. (< fr. magnésite)

MAGNEZIT n. Silicat natural de magneziu, de culoare albă-gălbuie sau brună, cu luciu sticlos, solubil în acizi, folosit în industria materialelor de construcție. /<fr. magnésite[1]

  1. Var. magnezită LauraGellner

MAGNEZI s. f. v. magnezit.

manganezit sn [At: DEX-S / Pl: ~uri / E: fr manganésite] (Min) Oxid natural de mangan1.

*magnezítă f., pl. e (d. magnezie). Min. O substanță poroasă văroasă gălbuĭe care e un silicat natural idratat de magnezie (pop. spumă de mare).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MAGNEZIT s. (MIN.) (pop.) spumă-de-mare.[1]

  1. Var. magnezită LauraGellner

MAGNEZIT s. (MIN.) (pop.) spumă-de-mare.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

MAGNEZÍT (MAGNEZÍTĂ) s. f. (< fr. {i}) s. n. Carbonat natural de magneziu, care cristalizează în sistemul romboedric; apare în mase grăunțoase, compacte, de culoare albă-cenușie; este un mineral refractar, utilizat în metalurgie, industria cimentului, electrotehnică, alimentară, a cauciucului etc.

Dicționare neclasificate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MAGNEZÍT subst. sg. Mineral foarte dur (carbonat de magneziu natural), de culoare albă-gălbuie sau brună, folosit în industrie. Magnezitul (spuma de marea)... se topește foarte cu greu în spațiu alb și se atacă de aciduri. COBÎLCESCU, g. 32/16. Cărămizile de magnezită trebuiesc puse altminterea. CONTEMP. 1948, nr. 112, 6/1. Șeful turnătoriei de oțel a propus înlocuirea. . . cărămizilor de magnezită. SCÎNTEIA, 1960, nr. 4849. - Și: magnezi s. f. – Din fr. magnésite.

Intrare: magnezit
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • magnezit
  • magnezitul
  • magnezitu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • magnezit
  • magnezitului
plural
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • magnezi
  • magnezita
plural
genitiv-dativ singular
  • magnezite
  • magnezitei
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

magnezitsubstantiv neutru

  • 1. Carbonat natural de magneziu, de culoare albă-gălbuie sau brună, folosit în industrie. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.