MĂTREAȚĂ s. f. I. Părticele de epidermă de culoare albicioasă, care se desprind de pe pielea capului. ♦ Spec. Pitiriazis. II. 1. (Bot.) Mătasea-broaștei. 2. (Reg.) Plantă erbacee cu tulpina roșie, ramificată și cu flori trandafirii (Peplis portula). 3. Compus: mătreață-de-arbori sau mătreața-brazilor = lichen care crește pe ramurile coniferelor, producând pagube prin sufocarea copacilor sau adăpostirea insectelor dăunătoare; mătasea-bradului (Usnea barbata). – Cf. lat. *matricia.

MĂTREAȚĂ s. f. I. Părticele de epidermă de culoare albicioasă, care se desprind de pe pielea capului. ♦ Spec. Pitiriazis. II. 1. (Bot.) Mătasea-broaștei. 2. (Reg.) Plantă erbacee cu tulpina roșie, ramificată și cu flori trandafirii (Peplis portula). 3. Compus: mătreață-de-arbori sau mătreața-brazilor = un fel de lichen care crește mai ales, spânzurând ca niște firișoare alburii; mătasea-bradului (Usnea barbata). – Et. nec. Cf. lat. *matricia.

mătreața-brazilor (plantă) (desp. mă-trea-) s. f. art., g.-d. art. mătreții-brazilor

!mătreața-brazilor (plantă) (mă-trea-) s. f. art., g.-d. art. mătreții-brazilor

mătreața-brazilor (bot.) s. f. (sil. -trea-), g.-d. art. mătreții-brazilor

mătreață s.f. I (med.) pitiriazis, <reg.> hâră², pleasnă, plesnete (v. plesnet), tărâțar, tărâță, <fran.; înv.> peliculă. Pentru combaterea mătreții se folosesc șampoane speciale. II (bot.) 1 mătreață-de-arbori = Usnea barbata; <reg.> lână-de-brad, mătasea-bradului (v. mătase), mătreața-bradului, mușchi-alb (v. mușchi²), mușchi-de-lemn (v. mușchi²), pletele-muierii (v. pleată); (art.; reg.) mătreața-bradului v. Mătreață-de-arbori (Usnea barbata). 2 (reg.; și mătreață-de-apă, mătreață-de-baltă, mătreață-verde) v. Mătasea-broaștei (v. mătase) (Conferva rivularia). 3 (reg.) v. Măcriș (Oxalis acetosella). III (entom.; arg.; glum.) mătreață-cu-mațe v. Păduche. Păduche-de-cap (Pediculus capitis).