2 definiții pentru mătăsar (adj.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MĂTĂSÁR, -Ă, mătăsari, -e, s. m., adj. 1. S. m. (Înv.) Persoană care lucra sau vindea mătase (1). 2. S. m. Pasăre din nordul Europei (care petrece iarna la noi), de culoare sură-roșietică, cu aripile și gâtul negre cu pete roșii și cu un moț de pene în creștetul capului (Bombycilla garrulus). 3. Adj. (Reg.) Care produce mătase (1). – Mătase + suf. -ar.

MĂTĂSÁR, -Ă, mătăsari, -e, s. m., adj. 1. S. m. (Înv.) Persoană care lucra sau vindea mătase (1). 2. S. m. Pasăre din nordul Europei (care petrece iarna la noi), de culoare sură-roșietică, cu aripile și gâtul negre cu pete roșii și cu un moț de pene în creștetul capului (Bombycilla garrulus). 3. Adj. (Reg.) Care produce mătase (1). – Mătase + suf. -ar.

mătăsar, ~ă [At: (a. 1775) BUL. COM. IST. IV, 108 / Pl: ~i, ~e / E: mătase + -ar] 1 sm Persoană care prelucra mătase (1). 2 (Înv) Persoană care vindea mătase (3). 3 a (Reg) Care produce mătase (1). 4 sm Păsăre migratoare sură-roșiatică, cu un moț de pene pe creștet și cu penele cozii mătăsoase (Bombycilla garrulus garrulus) Si: (reg) pasărea-frigului, pasăre-de-mătase.

Intrare: mătăsar (adj.)
mătăsar1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mătăsar
  • mătăsarul
  • mătăsaru‑
  • mătăsa
  • mătăsara
plural
  • mătăsari
  • mătăsarii
  • mătăsare
  • mătăsarele
genitiv-dativ singular
  • mătăsar
  • mătăsarului
  • mătăsare
  • mătăsarei
plural
  • mătăsari
  • mătăsarilor
  • mătăsare
  • mătăsarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

mătăsar (adj.)

etimologie:

  • Mătase + sufix -ar.
    surse: DEX '98 DEX '09