MĂTĂSAR, -Ă s. m., adj. 1. S. m. Persoană care prelucra sau vindea mătase (1). Oamenii cei ce au dat bani pentru, ca să nu clăcuiască. . . Radu mâtăsaru (a. 1 775). BUL. COM. IST. IV, 108. Bogasierii, mărgelarii, mâtăsarii (a. 1 835). DOC. EC. 598, cf. POLIZU, PONTBRIANT, D., COSTINESCU, DDRF, BARCIANU. 2. Adj. (Regional) Care produce mătase (1). Insecte mătasare ca gîndaci de mătase (Fundeni-Buzău). H II 60. 3. S. m. Pasăre migratoare sură-roșiatică, cu un moț de pene pe creștet și cu penele cozii mătăsoase (Borribycilla garrulus garrulus) ; (regional) pasărea-frigului, pasăre-de-mătase. Cf. DOMBOVSKI, P. 276, SIMIONESCU F. R. 139, BĂCESCU, PĂS. 121. – Pl.: mătăsari, -e. – Mătase + suf. -ar.