4 definiții pentru măscuire


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

măscui vr [At: DEX / Pzi: ~esc / E: mască + -ui] A se masca.

MĂSCUÍ, măscuiesc, vb. IV. Refl. (Înv.) A se masca. – Mască + suf. -ui.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

măscuí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. măscuiésc, imperf. 3 sg. măscuiá; conj. prez. 3 sg. și pl. măscuiáscă


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

măscuí, măscuiésc, vb. IV refl. (reg.) 1. a se sulemeni, a se machia. 2. a-și pune masca, a se masca.

Intrare: măscuire
măscuire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • măscuire
  • măscuirea
plural
  • măscuiri
  • măscuirile
genitiv-dativ singular
  • măscuiri
  • măscuirii
plural
  • măscuiri
  • măscuirilor
vocativ singular
plural

măscui

etimologie:

  • Mască + sufix -ui.
    surse: DEX '98 DEX '09