4 definiții pentru mărit (mărire)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MĂRÍT3 s. n. Faptul de a (se) mări1; mărire. – V. mări1.

MĂRÍT3 s. n. Faptul de a (se) mări1; mărire. – V. mări1.

mărit3 sn [At: DEX / Pl: (nob) ~uri / E: mări] 1-3 Mărire (1, 3, 5). 4 Dezvoltare. 5 Amploare.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

mărít2 (măritat, mărire) (pop.) s. n.

mărít (măritat, mărire) s. n.

Intrare: mărit (mărire)
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mărit
  • măritul
  • măritu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • mărit
  • măritului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

mărit (mărire)

etimologie: