8 definiții pentru mărișor


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

mărișor, ~oa a [At: MUSTE, ap. LET. III, 22/21 / Pl: ~i, ~oare / E: mare1 + -ișor] 1-36 Măricel (1-36). 37 (Reg; îe) A lăsa (pe cineva) mare-~ A părăsi. 38 (Îae) A lăsa pe cineva să facă ce vrea.

MĂRIȘÓR, -OÁRĂ, mărișori, -oare, adj. Diminutiv al lui mare1; măricel, măruț. – Mare1 + suf. -ișor.

MĂRIȘÓR, -OÁRĂ, mărișori, -oare, adj. Diminutiv al lui mare1; măricel, măruț. – Mare1 + suf. -ișor.

MĂRIȘÓR, -OÁRĂ, mărișori, -oare, adj. Diminutiv al lui mare. 1. v. mare (1) Via lui Aristia, vie mărișoară de zece pogoane. CAMIL PETRESCU, O. II 10. Era o livadă mărișoară, presărată cu pomi. REBREANU, I. 19. Cinci cămăruțe... din care una mai mărișoară poartă pomposul nume de salon. NEGRUZZI, S. 70. 2. v. mare (5). Era băiat mărișor, de vreo paisprezece ani. VLAHUȚĂ, O. A. 428. Crește, fă-te mărișoară, Să trăim cît avem viață Cu iubire și dulceață. ALECSANDRI, P. P. 279.

mărișór, -oáră adj. Măricel.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

mărișór adj. m., pl. mărișóri; f. mărișoáră, pl. mărișoáre

mărișór adj. m., pl. mărișóri; f. sg. mărișoáră, pl. mărișoáre


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MĂRIȘÓR adj. 1. măricel, (reg.) măricuț, măruț. (Un obiect mai ~.) 2. v. crescut.

MĂRIȘOR adj. 1. măricel, (reg.) măricuț, măruț. (Un obiect mai ~.) 2. crescut, dezvoltat, măricel, (fig.) răsărit, săltat. (Un copil mai ~.)

Intrare: mărișor
mărișor adjectiv
adjectiv (A28)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mărișor
  • mărișorul
  • mărișoru‑
  • mărișoa
  • mărișoara
plural
  • mărișori
  • mărișorii
  • mărișoare
  • mărișoarele
genitiv-dativ singular
  • mărișor
  • mărișorului
  • mărișoare
  • mărișoarei
plural
  • mărișori
  • mărișorilor
  • mărișoare
  • mărișoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)