6 definiții pentru măcinat (adj.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MĂCINÁT2, -Ă, măcinați, -te, adj. Prefăcut în făină; prefăcut în pulbere. ♦ Distrus, ros, mâncat2. – V. măcina.

MĂCINÁT2, -Ă, măcinați, -te, adj. Prefăcut în făină; prefăcut în pulbere. ♦ Distrus, ros, mâncat2. – V. măcina.

măcinat2, ~ă a [At: PONTBRIANT, D. / Pl: ~ați, ~e / E: măcina] 1 (D. boabe de cereale) Prefăcut în făină. 2 (D. materiale solide) Prefăcut în pulbere. 3 Sfărâmat. 4 Erodat de agenți fizici, de vreme. 5 Surpat. 6 (Fig) Obsedat. 7 (Fig) Chinuit.

MĂCINÁT2, -Ă, măcinați, -te, adj. (Despre boabe de cereale) Prefăcut în făină; (despre alte boabe) prefăcut în pulbere. Cafea măcinată.Fig. Pas cu pas, suflînd greu, pedeștrii treceau prin neaua măcinată. SADOVEANU, O. VI 123. ◊ (Despre alte obiecte) Fărîmat, distrus, ros. În bazinul pătrat, cu marginile de piatră căzute și măcinate, apa de ploaie, neagră și putredă, răsfrîngea ochiuri tremurate de cer. C. PETRESCU, A. 154.

măcinat a. redus în pulbere. ║ n. lucrarea de a măcina: măcinatul grâului.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MĂCINÁT adj. 1. v. ruinat. 2. mâncat, ros, săpat. (Un zid, un mal ~.)

MĂCINAT adj. 1. dărăpănat, degradat, părăginit, prăpădit, ruinat, stricat, (reg. și fam.) părăduit, (reg.) răntuit. (O casă ~.) 2. mîncat, ros, săpat. (Un zid, un mal ~.)

Intrare: măcinat (adj.)
măcinat1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • măcinat
  • măcinatul
  • măcinatu‑
  • măcina
  • măcinata
plural
  • măcinați
  • măcinații
  • măcinate
  • măcinatele
genitiv-dativ singular
  • măcinat
  • măcinatului
  • măcinate
  • măcinatei
plural
  • măcinați
  • măcinaților
  • măcinate
  • măcinatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

măcinat (adj.)

etimologie:

  • vezi măcina
    surse: DEX '98