7 definiții pentru lăbuță

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LĂBUȚĂ, lăbuțe, s. f. Diminutiv al lui labă.Labă + suf. -uță.

LĂBUȚĂ, lăbuțe, s. f. Diminutiv al lui labă.Labă + suf. -uță.

lăbuță sf [At: ISPIRESCU, L. 286 / Pl: ~țe / E: labă + -uță] 1-20 (Șhp) Labă (1-3, 57-58, 61-65) (mică) Si: (reg) lăbușoară (1-20), (Trs) lăbiță (1-20). 21 (Arg; îs) Scămuță cu ~ Vermină. 22 (Fam; irn) Mână mare.

LĂBUȚĂ, lăbuțe, s. f. Diminutiv al lui labă. [Veverița] în două lăbuțe, își netezi mustățile. C. PETRESCU, R. DR. 93. O lebădă și cîteva maimuțe Înconjurau dihania neroadă Ce se lăsase moale pe lăbuțe. TOPÎRCEANU, B. 97. Cîteodată îl lua în lăbuțele lui dinainte. ISPIRESCU, L. 286.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

lăbuță s. f., g.-d. art. lăbuței; pl. lăbuțe

lăbuță s. f., g.-d. art. lăbuței; pl. lăbuțe

lăbuță s. f., g.-d. art. lăbuței; pl. lăbuțe

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

lăbuță, lăbuțe s. f. (dim.) palmă.

Intrare: lăbuță
lăbuță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lăbuță
  • lăbuța
plural
  • lăbuțe
  • lăbuțele
genitiv-dativ singular
  • lăbuțe
  • lăbuței
plural
  • lăbuțe
  • lăbuțelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

lăbuță, lăbuțesubstantiv feminin

  • 1. Diminutiv al lui labă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote [Veverița] în două lăbuțe, își netezi mustățile. C. PETRESCU, R. DR. 93. DLRLC
    • format_quote O lebădă și cîteva maimuțe Înconjurau dihania neroadă Ce se lăsase moale pe lăbuțe. TOPÎRCEANU, B. 97. DLRLC
    • format_quote Cîteodată îl lua în lăbuțele lui dinainte. ISPIRESCU, L. 286. DLRLC
etimologie:
  • Labă + sufix -uță. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.