11 definiții pentru luteran (s.m.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LUTERÁN, -Ă, luterani, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care ține de luteranism, privitor la luteranism. 2. S. m. și f. Adept al luteranismului. – Din lat. lutheranus, germ. Lutheraner.

LUTERÁN, -Ă, luterani, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care ține de luteranism, privitor la luteranism. 2. S. m. și f. Adept al luteranismului. – Din lat. lutheranus, germ. Lutheraner.

luteran, ~ă [At: I. CR. VII, 154 / V: (îvr) liutirean, (înv) luter, (reg) lutr~ / Pl: ~i, ~e / E: lat lutheranus, ger Lutheraner] 1 a Care ține de luteranism Si: (înv) luteranesc (1). 2 a Privitor la luteranism Si: protestant, (înv) luteranesc (2). 3-4 smf, a (Adept) al luteranismului Si: protestant, (îvr) lotor.

LUTERÁN, -Ă, luterani, -e, adj. Care ține de luteranism. V. protestant. Biserica luterană. ♦ (Substantivat) Adept al luteranismului. Luteranii nu recunosc autoritatea papei.

LUTERÁN, -Ă adj. Referitor la luteranism, care ține de luteranism. // s.m. și f. Adept al luteranismului. [Cf. germ. Lutheraner].

LUTERÁN, -Ă adj., s. m. f. (adept) al luteranismului. (< lat. lutheranus, germ. Lutheraner)

LUTERÁN2 ~ă (~i, ~e) m. și f. Adept al luteranismului. /<lat. lutheranus, germ. Lutheraner

luteran a. conform doctrinei lui Luther. ║ m. cel ce profesează această doctrină.

*luterán, -ă s. (it. luterano, fr. luthérien). Partizan al doctrineĭ luĭ Luther, protestant, evangelic. Adj. Biserica luterană.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

luterán adj. m., s. m., pl. luteráni; adj. f., s. f. luteránă, pl. luteráne

luterán adj. m., s. m., pl. luteráni; f. sg. luteránă, pl. luteráne


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

LUTERÁN adj., s. (BIS.) evanghelic.

Intrare: luteran (s.m.)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • luteran
  • luteranul
  • luteranu‑
plural
  • luterani
  • luteranii
genitiv-dativ singular
  • luteran
  • luteranului
plural
  • luterani
  • luteranilor
vocativ singular
  • luteranule
  • luterane
plural
  • luteranilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

luteran, -ă (persoană) luterană

  • 1. Adept al luteranismului.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file un exemplu
    exemple
    • Luteranii nu recunosc autoritatea papei.
      surse: DLRLC

etimologie: