luteină sf [At: DLR ms / P: ~te-i~ / Pl: ~ne / E: fr lutéine, ger Lutein] 1 (Med) Progesteron. 2 Xantofilă.

LUTEINĂ s. f. (Med.) Hormon provenind din secreția internă a corpului galben.

LUTEINĂ s.f. 1. Materie colorantă galbenă, care se găsește în gălbenușul de ou, în sînge, în morcovi etc.; progesteron. 2. Xantofilă. [Pron. -te-i-. / < fr. lutéine].

LUTEINĂ s. f. progesteron. (< fr. lutéine)

luteină s. f., g.-d. art. luteinei

luteină s. f., g.-d. art. luteinei

luteină s. f., g.-d. art. luteinei

LUTEINĂ s. v. progesteron.

luteină s.f. 1 (biochim.) hormon luteal, progesteron. Luteina se formează în corpul galben al ovarelor. 2 (biol.) xantofilă. Luteina este pigmentul galben care se găsește în gălbenușul de ou, în petalele florilor galbene, în bacterii etc.

LUTEINĂ s. (BIOL.) progesteron.