LOB², loburi, s. n. Lovitură la jocul de tenis, care constă în trimiterea mingii pe deasupra capului adversarului atât de sus, încât acesta nu o poate ajunge cu racheta pentru a o trimite înapoi. – Din engl., fr. lob.

lob² sn [At: L. ROM. 1959, nr. 2, 87 / Pl: ~uri / E: eg, fr lob] Lovitură la jocul de tenis, care constă în trimiterea mingii pe deasupra adversarului atât de sus, încât acesta nu o mai poate ajunge cu racheta pentru a o trimite înapoi.

LOB², loburi, s. n. Lovitură la jocul de tenis, care constă în trimiterea mingii pe deasupra capului adversarului atât de sus, încât acesta nu o mai poate ajunge cu racheta pentru a o trimite înapoi. – Din engl., fr. lob.

LOB s.n. Lovitură la crichet și tenis, executată orientînd planul rachetei în sus spre a imprima mingii o traiectorie ascendentă, înaltă. [Pl. -buri. / < engl., fr. lob].

LOB² s. n. lovitură, în sus, la crichet și tenis, executată cât mai înalt (peste jucătorul care se află într-o poziție mai avansată) și cât mai spre fundul terenului. (< engl., fr. lob)

lojb^[1] sn vz lob² corectat(ă)

lob¹ (lovitură la tenis) s. n., pl. loburi

lob² (lovitură la tenis) s. n., pl. loburi

lob (sport) s. n., pl. loburi