opțiuni
  • info
9 definiții pentru loatră

Explicative DEX

LOATRĂ, loatre, s. f. (Învechit și popular) Hoață, tîlhăroaică. (Glumeț) Te cunoști, mîndro, cunoști, Te cunoști pe ochișori Că ești loatră de feciori. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 249.

LOTRU, LOATRĂ, lotri, loatre, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. (Înv. și pop.) Hoț, tâlhar. ♦ (Pop.) Ștrengar, șmecher. 2. Adj. (Reg.) Iute în mișcări, sprinten. ♦ Ager la minte, isteț. – Cf. pol. lotr.

LOTRU, LOATRĂ, lotri, loatre, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. (Înv. și pop.) Hoț, tâlhar. ♦ (Pop.) Ștrengar, șmecher. 2. Adj. (Reg.) Iute în mișcări, sprinten. ♦ Ager la minte, isteț. – Cf. pol. lotr.

Ortografice DOOM

lotru (înv., pop.) (desp. lo-tru) adj. m., s. m., pl. lotri; adj. f., s. f. loatră, pl. loatre

lotru (înv., pop.) (lo-tru) adj. m., s. m., pl. lotri; adj. f., s. f. loatră, pl. loatre

Sinonime

LOTRU s. v. bandit, hoț, pungaș, tâlhar.

lotru, loatră s.m., s.f., adj. I 1 s.m. (în trecut; înv. și pop.) v. Haiduc. 2 s.m., s.f. (înv. și reg.) v. Hoț. Pungaș. 3 s.m. (reg.) v. Bandit. Tâlhar. 4 s.m. (jur.; înv.) v. Făptaș. Făptuitor. Infractor. Răufăcător. II adj. (reg.) 1 (despre ființe, mai ales despre oameni) v. Ager. Agil. Iute. Repede. Sprinten. Ușor2. Vioi. Vivace. Zglobiu. 2 (despre oameni) v. Ager. Agil. Comprehensiv. Deștept. Dibaci. Inteligent. Iscusit. Isteț. Îndemânatic. Priceput. 3 (despre oameni) v. Șiret3. Șmecher. Viclean. 4 (despre ființe) v. Drăcos. Neastâmpărat. Nebun. Nebunatic. Sprințar. Vioi. Zăpăcit. Zbenguit2. Zburdalnic. Zglobiu. Zvăpăiat. Zvânturat. Zvânturatic. 5 (despre oameni) v. Fudul. Grandoman. Infatuat. Închipuit. Încrezut. Înfumurat. Îngâmfat. Mândru. Megaloman. Orgolios. Prezumțios. Semeț. Suficient. Trufaș1. Țanțoș. Vanitos.

lotru s. v. BANDIT. HOȚ. PUNGAȘ. TÎLHAR.

Arhaisme și regionalisme

LOTRU s.m. (ȚR, Ban., Criș., Trans. S) Hoț, tîlhar. B: Atuncea iar să sculase niște lotri cu un domn despre Olt. LET. ȚR, 72v; cf. LET. ȚR, 33r, 33v. C: Te faci gazdă de furi și de lotri. C 1692, 506r. Lotru. Latro. AC, 351; cf. MCCR, 84. ◊ (Adjectival) Au fost un om foarte lotru si rău. S, 96v. Etimologie: sl. lotrŭ, ceh., pol. lotr, scr. lotar, (gen.) lotra. Vezi și lotrame, lotri, lotrie. Cf. h î n s a r (1), j ă c a ș.

lótru, loatră, lotri, loatre, s.m.f. și adj. 1. Hoț, bandit, tâlhar. 2. (adj.) Glumeț, bun de gură, meșter la vorbă: „Cel mai lotru dintre ei devine pețitorul” (Calendar, 1980: 121). 3. Șmecher, tupeist: „Gura mé din ce-i făcută? / Dint-on măr și dint-o turtă, / Care-i lotru, o sărută” (Bilțiu, 2006: 51). 4. Isteț: „Am gândit io că-s judecători, da fata dumneatale-i mai loatră” (Bilțiu, 2007: 186). – Din sl. lotrǔ (Tiktin, după DER); cf. pol. lotr „ștrengar, hoț” (Șăineanu, MDA).

Intrare: loatră
  • silabație: loa-tră info
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • loatră
  • loatra
plural
  • loatre
  • loatrele
genitiv-dativ singular
  • loatre
  • loatrei
plural
  • loatre
  • loatrelor
vocativ singular
  • loatră
  • loatro
plural
  • loatrelor
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

lotru, lotrisubstantiv masculin
loatră, loatresubstantiv feminin

învechit popular
  • 1. Bandit, hoț, pungaș, pungășoaică, tâlhar. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: bandit hoț pungaș pungășoaică tâlhar
    • format_quote Mari lotri cu nume temut Cercat-au pe zînă s-o fure. BENIUC, V. 85. DLRLC
    • format_quote Uite așa, domnule prefect... pot veni asupra lor niște lotri. SADOVEANU, P. M. 94. DLRLC
    • format_quote glumeț Te cunoști, mîndro, cunoști, Te cunoști pe ochișori Că ești loatră de feciori. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 249. DLRLC
    • 1.1. Șmecher, ștrengar, ștrengăriță. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: șmecher ștrengar ștrengăriță
      • format_quote Un cîne fuge spăriet, Șuieră-un lotru de băiet. EMINESCU, O. IV 195. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.