23 de definiții pentru lihni aligni lecni licni ligni


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

lihni [At: EPISCUPESCU, PRACTICA, 292/22 / V: (reg) aligni2, lecni, licni, (îvr) ligni / Pzi: ~nesc / E: nct] 1-4 vir (Pop) A avea o senzație de slăbiciune (din cauza foamei) Cf a leșina. 5-6 vr (Pop; îe) A i se ~ (cuiva) inima A i se face cuiva rău (de foame sau) de oboseală Si: a leșina. 7-8 vr (Pop; îae) A se clătina (din cauza slăbiciunii sau) a unei infirmități. 9 vi (Reg) A șchiopăta. 10 vi (Trs; Mol) A-i paraliza cuiva o parte a corpului. 11 vt (Trs; Ban) A imobiliza.

LIHNÍ, lihnesc, vb. IV. Intranz. (Mai ales la part.) A avea o senzație de sfârșeală, de slăbiciune (mai ales din cauza foamei). ◊ Expr. (Refl.) A i se lihni cuiva = a-i veni cuiva rău (de foame, de oboseală etc.) [Var.: aligní vb. IV] – Et. nec.

LIHNÍ, lihnesc, vb. IV. Intranz. (Mai ales la part.) A avea o senzație de sfârșeală, de slăbiciune (mai ales din cauza foamei). ◊ Expr. (Refl.) A i se lihni cuiva = a-i veni cuiva rău (de foame, de oboseală etc.) [Var.: aligní vb. IV] – Et. nec.

LIHNÍ, lihnesc, vb. IV. Intranz. A simți sfîrșeală, slăbiciune (mai ales din cauza foamei). (Atestat în forma aligni) Vede pe Jana și alignind se rezămă de perete. NEGRUZZI, S. III 357. ◊ Expr. A i se lihni cuiva = a-i veni sfîrșeală, a-i veni rău (de foame, de oboseală etc.). – Variantă: aligní vb. IV.

A LIHNÍ ~ésc intranz. A fi cuprins de slăbiciune (din cauza foamei); a flămânzi peste măsură; a hămesi. /Orig. nec.

lihnì (lignì) v. a leșina de slăbiciune sau de foame. [Origină necunoscută].

aligní1 viu [At: ALECSANDRI, P. P. 2 / E: ns cf mg legyezni, legyinteni] (Nob) A adia.

ligni- [At: DN3 / E: fr ligni-] Element prim de compunere savantă cu sensul: 1-2 (Referitor la) lemn. 3 Lemnos.

ALIGNÍ vb. IV v. lihni.

ALIGNÍ vb. IV. v. lihni.

LIGNI-/LIGNO-, -LIGNÓS elem. „lemn”. (< fr. ligni-, ligno-, -ligneux, cf. lat. lignum)

alignì v. a slăbi, a leșina: de silnica suflare a furtunei s’alignia NEGR. [V. lihni].

alignésc v. intr. (rudă cu lihnesc). Est. Rar. Șchiopătez puțin. Vîntu alignește (Panf. Văzduhu), vîntu adie. V. refl. Leșin.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

lihní vb., ind. prez. 3 sg. și pl. lihnéște


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

LIHNÍ vb. a hămesi, a se sfârși, (fig.) a leșina. (A ~ de foame.)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

lihní (lihnésc, lihnít), vb. – A debilita, a face să leșine, a provoca slăbiciune, mai ales de foame. – Var. ligni. Ngr. λιχνεύομαι, cu var. λιγναίνω, λιγνεύω, care explică var. rom. (cf. Tiktin; Candrea; Scriban), cf. și aligni. Se folosește mai ales part. lihnit (mort de foame). – Der. lihneală, s. f. (leșin, sfîrșeală).

aligní (-nésc, -ít), vb.1. A sufla vîntul. – 2. A șchiopăta. Ngr. λιχναίνω „a slăbi, a debilita”. Sensul 2 nu este încă bine individualizat, căci este nevoie să se precizeze: alignește cu piciorul sau alignește de un picior. Acest uz lipsește din majoritatea dicționarelor (DAR, Damé, Candrea), dar este comun, mai ales în Mold. (cf. fata șubredă de sănătate, căci alignea cu piciorul, Iorga; se apropie alignind de un picior, Cezar Petrescu). DAR indică drept etimon posibil mag. legyezni „a bate vîntul”. Cf. lihni.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

LIGNI- „lemn, putregai”. ◊ L. lignum „lemn, copac” > fr. ligni-, engl. id. > rom. ligni-.~col (v. -col1), adj., (despre licheni) care trăiește pe lemne sau pe putregaiuri; ~color (v. -color), adj., de culoare brun-roșcat, ca a inimii lemnului; ~fer (v. -fer), adj., care produce lemn; ~form (v. -form), adj., care se aseamănă cu lemnul; ~vor (v. -vor), adj., 1. Care se hrănește cu țesutul lemnos. 2. Care roade lemnul, formînd galerii.

Intrare: lihni
verb (V401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • lihni
  • lihnire
  • lihnit
  • lihnitu‑
  • lihnind
  • lihnindu‑
singular plural
  • lihnește
  • lihniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • lihnesc
(să)
  • lihnesc
  • lihneam
  • lihnii
  • lihnisem
a II-a (tu)
  • lihnești
(să)
  • lihnești
  • lihneai
  • lihniși
  • lihniseși
a III-a (el, ea)
  • lihnește
(să)
  • lihnească
  • lihnea
  • lihni
  • lihnise
plural I (noi)
  • lihnim
(să)
  • lihnim
  • lihneam
  • lihnirăm
  • lihniserăm
  • lihnisem
a II-a (voi)
  • lihniți
(să)
  • lihniți
  • lihneați
  • lihnirăți
  • lihniserăți
  • lihniseți
a III-a (ei, ele)
  • lihnesc
(să)
  • lihnească
  • lihneau
  • lihni
  • lihniseră
verb (V401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • aligni
  • alignire
  • alignit
  • alignitu‑
  • alignind
  • alignindu‑
singular plural
  • alignește
  • aligniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • alignesc
(să)
  • alignesc
  • aligneam
  • alignii
  • alignisem
a II-a (tu)
  • alignești
(să)
  • alignești
  • aligneai
  • aligniși
  • aligniseși
a III-a (el, ea)
  • alignește
(să)
  • alignească
  • alignea
  • aligni
  • alignise
plural I (noi)
  • alignim
(să)
  • alignim
  • aligneam
  • alignirăm
  • aligniserăm
  • alignisem
a II-a (voi)
  • aligniți
(să)
  • aligniți
  • aligneați
  • alignirăți
  • aligniserăți
  • aligniseți
a III-a (ei, ele)
  • alignesc
(să)
  • alignească
  • aligneau
  • aligni
  • aligniseră
lecni
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
licni
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
ligni
invariabil (I1)
Surse flexiune: MDN '08
  • ligni
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)