13 definiții pentru lignit


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LIGNÍT1, ligniți, s. m. Cărbune natural de calitate inferioară, de culoare brună- negricioasă, sfărâmicios. – Din fr. lignite.

lignit1 sn [At: CALENDAR (1858), 22/22 / V: (îvr) sf / Pl: (rar) ~uri, ~e, (îvr, sm) ~iți / E: fr lignite] Cărbune natural de calitate inferioară, sfarâmicios, de culoare brună-negricioasă.

LIGNÍT1 s. n. Cărbune natural de calitate inferioară, de culoare brună-negricioasă, sfărâmicios. – Din fr. lignite.

LIGNÍT1 s. n. Cărbune natural, de culoare brună-negricioasă, sfărîmicios, de formație mai recentă, conținînd 30-54% carbon; este folosit ca combustibil de calitate inferioară.

LIGNÍT s.n. Cărbune natural (inferior huilei), cafeniu sau brun și sfărâmicios. [< fr. lignite].

LIGNÍT s. n. cărbune natural (inferior huilei), de culoare cafenie-brună, sfărâmicios, cu putere calorică relativ mică. (< fr. lignite)

LIGNÍT n. Cărbune natural de calitate inferioară. /<fr. lignite

lignit n. cărbune fosil ce conservă încă urmele substanțelor vegetale; servă la încălzit locomotive sau locuințe și la îngrășatul pământului: lignit se află în Gorjiu și în toate județele de munte.

1) *lignít n., pl. urĭ (d. lat. lignum, lemn, cu suf. gr. -it). Min. Cărbune de pămînt încă nu deplin format și pe care se maĭ văd urmele organizațiuniĭ vegetale. O varietate de lignit e jeu. V. grafit.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

LIGNÍT (< fr. {i}; {s} lat. lignum „lemn”) s. n. Varietate inferioară de cărbune, care păstrează parțial structura lemnoasă inițială. Este brun-negru, are o putere calorică de 2.600-4.100 kcal/kg și umiditatea, raportată la cărbunele natural, de 30-65%. Este larg utilizat drept combustibil energetic în termocentrale, în transporturi, la încălzirea imobilelor.

Intrare: lignit
lignit1 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M3)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lignit
  • lignitul
  • lignitu‑
plural
  • ligniți
  • ligniții
genitiv-dativ singular
  • lignit
  • lignitului
plural
  • ligniți
  • ligniților
vocativ singular
plural
lignit3 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lignit
  • lignitul
  • lignitu‑
plural
  • lignituri
  • ligniturile
genitiv-dativ singular
  • lignit
  • lignitului
plural
  • lignituri
  • ligniturilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

lignit

  • 1. Cărbune natural de calitate inferioară, de culoare brună-negricioasă, sfărâmicios.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN

etimologie: