O definiție pentru licurare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
LICURA vb. I v. licări.
Intrare: licurare
licurare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
licăriverb
- 1. A răspândi o lumină slabă, de-abia întrezărită sau cu sclipiri ușoare și intermitente. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: pâlpâi
- Stele rari licăreau departe, printre îngrămădiri negre de nouri. SADOVEANU, O. VI 64. DLRLC
- Felinarele slabe licăreau ca niște semne fantastice în șanțurile întortocheate. REBREANU, N. 48. DLRLC
- Cîteva geamuri mai licăresc în beznă. VLAHUȚĂ, O. A. 153. DLRLC
- Nădejdea ta a licărit un moment. PAS, Z. I 230. DLRLC
- Din soarele copilăriei mele În ochiul tău mai licărește-o rază. GOGA, P. 26. DLRLC
- Nimic, nici chiar speranța în ochi nu licărește. MACEDONSKI, O. I 219. DLRLC
-
-
- Focul se aprinse și vărsă o dungă lată de lumină în tufișuri; frunzele luncii licăreau. SADOVEANU, O. I 17. DLRLC
- [Pârâul] intra iarăși în pădure și de aci înainte licărea tot printre rădăcini. GALACTION, O. I 293. DLRLC
- Dintre rîndurile plicticoase licăreau neîncetat ochii verzi ai Tanței. REBREANU, R. I 183. DLRLC
- Ochii îi licăriră în cap ca două mărgele de sticlă. VLAHUȚĂ, O. A. 132. DLRLC
-
etimologie:
- DEX '98 DEX '09