LIBIAN, -Ă, libieni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din populația Libiei sau este originară de acolo. 2. Adj. Care aparține Libiei sau libienilor (1), privitor la Libia ori la libieni. [Pr.: -bi-an] – Din fr. libyen.

libian, ~ă [At: AETHIOPICA, 56^v/14 / V: (îvr) livian / P: ~bi-an / Pl: ~ieni, ~iene / E: fr libyan] 1-4 smf, a (Persoană) care (face parte din populația de bază a Libiei sau) este originară de acolo. 5 sm (Lpl) Popor care locuiește în Libia. 6-7 a Care aparține (Libiei sau) libienilor (5) Si: (rar) libic (1-2). 8-9 a Care se referă (la Libia sau) la libieni (5) Si: (rar) libic (3-4). 10-11 a Specific (Libiei sau) libienilor (5) Si: libic (5-6). 12-13 a Care provine (de la Libia sau) de la libieni (5) Si: (rar) libic (7-8).

LIBIAN, -Ă, libieni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Libiei sau este originară de acolo. 2. Adj. Care aparține Libiei sau populației ei, privitor la această țară sau la populația ei. [Pr.: -bi-an] – Din fr. libyen.

LIBIAN, -Ă adj., s. m. f. (locuitor) al Libiei. ◊ (s. n.) dialect vorbit în Libia. (< fr. libyen)

LIBIAN² ~ană (~eni, ~ene) m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Libiei sau este originară din Libia. /<fr. Libyen

libian (desp. -bi-an) adj. m., s. m., pl. libieni (desp. -bi-eni); adj. f., s. f. libiană, pl. libiene

libian (-bi-an) adj. m., s. m., pl. libieni (-bi-eni); adj. f., s. f. libiană, pl. libiene

libian s. m., adj. m. (sil. -bi-an), pl. libieni (sil. -bi-eni); f. sg. libiană, g.-d. art. libienei, pl. libiene