LIBER¹, libere, s. n. Complex de vase din țesutul plantelor prin care circulă seva elaborată; parte a scoarței plantelor lemnoase care cuprinde aceste vase și în care se află țesuturile de nutriție, de susținere etc. ♦ (Cu sens colectiv) Fibre extrase din scoarța unor arbori. – Din fr. libre.

liber¹ sn [At: BREZOIANU, A. 270/26 / V: (îvr) ~bru / Pl: ? / E: lat liber, fr liver] (Bot) 1 Complex prin care circulă seva elaborată. 2 Parte a scoarței plantelor care cuprinde acest complex de vase și în care se află țesuturile de nutriție, de susținere etc. 3 (Csc) Fibre extrase din scoarța unor arbori.

liber² sn [At: ALR I, 1513/107 / V: (reg) ~iu / Pl: ~e / E: ns cf ger Libell] (Trs) Caiet.

LIBER¹, libere, s. n. (Bot.) Complex de vase din țesutul plantelor prin care circulă seva elaborată; parte a scoarței plantelor lemnoase care cuprinde aceste vase și în care se află țesuturile de nutriție, de susținere etc. ♦ (Cu sens colectiv) Fibre extrase din scoarța unor arbori. – Din fr. libre.

LIBER¹ s. n. Complex de vase din țesutul plantelor prin care circulă seva elaborată; parte a scoarței plantelor lemnoase care cuprinde aceste vase și în care se află țesuturile de nutriție, de susținere etc. ♦ (Cu sens colectiv) Fibre extrase din scoarța unor arbori. Liber de tei.

LIBER s.n. Strat de țesut fibros prin care circulă seva la plantele vasculare. ♦ Fibre extrase din scoarța unor arbori. [< fr. liber. cf. lat. liber – scoarță de arbori].

LIBER¹ s. n. strat de țesut fibros prin care circulă seva la plantele vasculare. ◊ fibre extrase din scoarța unor arbori. (< fr. liber)

1) *líber n., pl. e saŭ urĭ (lat. liber, pelița dintre trunchĭu arboreluĭ și scoarță și care maĭ pe urmă, fiind-că pe ĭa se scria în vechime, a ajuns să însemne „carte”. V. lăor și librar). Bot. Pelița dintre scoarță și trunchĭ.

liberiu sn vz liber²

libru² sn vz liber¹

liver², ~ă a, av, i, sn vz liber³

liber² (țesut vegetal) s. n., pl. libere

liber² (țesut vegetal) s. n., pl. libere

liber (bot.) s. n., pl. libere