levigare sf [At: CHIRIȚĂ, P. 12 / Pl: ~gări / E: leviga] 1 Transportare în apa freatică a unor substanțe solubile din sol, în condițiile unui exces de apă care s-a infiltrat vertical Si: levigație (1). 2 Separare a pulberilor fine dintr-un amestec de materiale aduse în prealabil în stare pulverulentă, prin antrenarea sub formă de suspensie într-un lichid și prin sedimentarea lor succesivă Si: levigație (2).

LEVIGARE s.f. (Chim.) Acțiunea de a leviga și rezultatul ei; levigație. ♦ Transportare în apa freatică a substanțelor din sol în cazul cînd un exces de apă s-a infiltrat vertical. [< leviga].

LEVIGARE s. f. 1. acțiunea de a leviga; levigație. 2. transportare în apa freatică a substanțelor din sol în cazul când un exces de apă s-a infiltrat vertical. (< leviga)

levigare s. f., g.-d. art. levigării; pl. levigări

levigare s. f., g.-d. art. levigării; pl. levigări

levigare s. f., g.-d. art. levigării; pl. levigări

levigare s.f. 1 levigație. Substanțele solide din sol, prin levigare, sunt transportate în apa freatică, în condițiile unui exces de apă infiltrată vertical. 2 levigație. Levigarea este operația de separare a pulberilor fine dintr-un amestec de materiale granulare, prin antrenarea lor sub formă de suspensie într-un lichid.