opțiuni
  • info
3 definiții pentru lecuitor (persoană)

Explicative DEX

lecuitor, ~oare [At: (a. 1633) GCR I, 84/29 / Pl: ~i, ~oare / E: lecui + -tor] 1-2 smf, a (Persoană) care vindecă cu ajutorul leacurilor (1). 3 a (Pex; d. leacuri) Care aduc alinare. 4 a (D. obiecte, substanțe) Care tratează.

Ortografice DOOM

!lecuitor (desp. -cu-i-) adj. m., s. m., pl. lecuitori; adj. f., s. f. sg. și pl. lecuitoare

Arhaisme și regionalisme

lecuitór, lecuitori, s.m. (înv.) Tămăduitor, doctor; felcer: „Vai, că nu poci, că nu am, o zâs lecuitoriu…” (Bilțiu, 2007: 85). – Din lecui „a vindeca” + suf. -tor.

Intrare: lecuitor (persoană)
lecuitor2 (s.m.) substantiv masculin
  • silabație: le-cu-i-tor info
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lecuitor
  • lecuitorul
  • lecuitoru‑
plural
  • lecuitori
  • lecuitorii
genitiv-dativ singular
  • lecuitor
  • lecuitorului
plural
  • lecuitori
  • lecuitorilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

lecuitor, lecuitoareadjectiv
lecuitoare, lecuitoaresubstantiv feminin
lecuitor, lecuitorisubstantiv masculin

etimologie:
  • Lecui + -tor. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Exemple de pronunție a termenului „lecuitor” (1 clipuri)
Clipul 1 / 1