13 definiții pentru leafă (obiect)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LEÁFĂ1, lefi, s. f. (Pop.) 1. Partea scobită a unei linguri; găvan. 2. Tăișul, lama sapei, a bărzii, a toporului. – Din săs. le(i)fel (= germ. Löffel) „lingură”.

lea2 sf [At: LM / Pl: lefe și lefi / E: săs leifel] (Reg) 1 Parte scobită a unei linguri Si: găvan. 2 Lingură de metal. 3 Parte a unor unelte, dispozitive etc. din fier, compusă dintr-o porțiune lată și una îngustă, care are forma unei linguri. 4 Parte de fier a unor unelte de tăiat, care are la un capăt tăișul și la celălalt coada de lemn. 5 (Pex) Parte de fier a unei unelte. 6 (Mol) Parte a cârmei de la plută, asemănătoare unei lopeți. 7 Parte a pieptenelui de lânâ în care sunt bătuți dinții. 8 (Mar) Mistrie. 9 Lopățică cu care se nivelează și se taie mămăliga după ce a fost amestecată Si: (reg) teapșă. 10 (Mol; Buc; îcs) De-a ~ Diferite jocuri de copii în care o bucată de lemn mai lată la un capăt și mai îngustă la celălalt, de forma unei lopățele, este folosită pentru a lovi pe spate pe unul dintre jucători sau pentru a lovi o minge Si: (reg) vâjlă. 11 (Trs) Parte a jugului.

LEÁFĂ1, lefi, s. f. (Pop.) 1. Partea scobită a unei linguri; găvan. 2. Tăișul, lama sapei, a bărzii, a toporului. – Din săs. le(i)fel (= germ. Löffel) „lingură” (influențat de leafă2).

LEÁFĂ2, lefi, s. f. (Regional) 1. Partea scobită a unei linguri; găvan. Cu leafa îmi dă să mănînc și cu coada îmi scoate ochii, se spune despre cineva care îți amintește mereu de un serviciu pe care ți l-a făcut. 2. Partea tăioasă a unui topor, a unei sape, barde, tesle etc. N-am să mai mă duc la sapă... Că prea are leafa lată. PAMFILE, A. R. 6.

LEÁFĂ2 lefi f. rar 1) Lopată mică pentru tăpșit mămăliga după mestecare. 2) Partea scobită a unei linguri; găvan. 3) Tăișul securii, toporului, sapei etc. [G.-D. lefii] /<săș. le[i]fel

leafă f. Mold. 1. tăiș de secure sau topor; 2. lopățică cu care se tăpșește mămăliga după ce s’a amestecat. [Origină necunoscută].

2) leáfă f., pl. lefĭ. Rar. Partea lată (care taĭe) a unuĭ topor, a uneĭ sape, a uneĭ cîrme (în opoz. cu muche) saŭ cavitatea (scoĭca) uneĭ lingurĭ (în opoz. cu coada). Trans. Filcă, rachetă, lopățică de tepșit mămăliga.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

leáfă2 (găvan) (reg.) s. f., g.-d. art. léfii; pl. lefi

leáfă (găvan) s. f., g.-d. art. léfii; pl. léfi


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

LEÁFĂ s. v. adâncitură, ascuțiș, lamă, limbă, scobitură, tăiș.

lea s. v. ADÎNCITURĂ. ASCUȚIȘ. LAMĂ. LIMBĂ. SCOBITURĂ. TĂIȘ.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

leáfă (léfe), s. f.1. Partea scobită a unei linguri, găvan. – 2. Polonic de lemn, lingură de lemn. – 3. Mai de lemn, paletă, rachetă. – 4. Lamă, tăișul unor instrumente. – 5. Capătul daracului. – Var. (Bucov.) leașcă. Germ. Löffel „lingură”, prin intermediul săs. leifel (Lacea, Dacor., IV, 779; DAR).


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

leáfă, léfe, s.f. (reg.) 1. partea scobită a lingurii, găvan. 2. scândurică, băț. 3. lopățică.

Intrare: leafă (obiect)
leafă3 (pl. -i) substantiv feminin
substantiv feminin (F54)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lea
  • leafa
plural
  • lefi
  • lefile
genitiv-dativ singular
  • lefi
  • lefii
plural
  • lefi
  • lefilor
vocativ singular
plural
leafă2 (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F12)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lea
  • leafa
plural
  • lefe
  • lefele
genitiv-dativ singular
  • lefe
  • lefei
plural
  • lefe
  • lefelor
vocativ singular
plural

leafă (obiect) popular

  • 1. Partea scobită a unei linguri.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: găvan attach_file un exemplu
    exemple
    • Cu leafa îmi dă să mănânc și cu coada îmi scoate ochii, se spune despre cineva care îți amintește mereu de un serviciu pe care ți l-a făcut.
      surse: DLRLC
  • 2. Tăișul, lama sapei, a bărzii, a toporului.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • N-am să mai mă duc la sapă... Că prea are leafa lată. PAMFILE, A. R. 6.
      surse: DLRLC
  • 3. Lopată mică pentru tăpșit mămăliga după mestecare.
    surse: NODEX

etimologie:

  • dialectul săsesc le(i)fel (= limba germană Löffel „lingură”, influențat de leafă).
    surse: DEX '09 DEX '98