5 definiții pentru lăcărit (s.n.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LĂCĂRÍT s. n. Procedeu de extragere a țițeiului cu ajutorul unei linguri cilindrice, folosit în sondele mai puțin adânci. – Et. nec. Cf. lac1.

LĂCĂRÍT s. n. Procedeu de extragere a țițeiului cu ajutorul unei linguri cilindrice, folosit în sondele mai puțin adânci. – Et. nec. Cf. lac1.

lăcărit sn [At: DEX / Pl: ~uri / E: ns cf lac1] Procedeu de extragere a țițeiului cu ajutorul unei linguri cilindrice, folosit în sondele mai puțin adânci. corectată

LĂCĂRÍT s. n. Procedeu de extragere a țițeiului cu ajutorul unei linguri cilindrice, folosit la anumite sonde nu prea adînci.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

Intrare: lăcărit (s.n.)
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lăcărit
  • lăcăritul
  • lăcăritu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • lăcărit
  • lăcăritului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

lăcărit (s.n.)

  • 1. Procedeu de extragere a țițeiului cu ajutorul unei linguri cilindrice, folosit în sondele mai puțin adânci.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC

etimologie: