opțiuni
  • info
O definiție pentru jurător (adj.)

Explicative DEX

jurător, ~oare [At: LET. II, 313/30 / Pl: ~i, ~oare / E: jura + -ător] 1-2 smf, a (Persoană) care jură (1). 3-4 smf, a (Om) care este obișnuit să jure pentru orice. 5 smf (Trs; Buc; înv) Martor în fața judecății. 6 smf (Nob) Persoană care înjură. 7 smf (Înv; îs) ~ strâmb Sperjur.

Intrare: jurător (adj.)
jurător2 (adj.) adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jurător
  • jurătorul
  • jurătoru‑
  • jurătoare
  • jurătoarea
plural
  • jurători
  • jurătorii
  • jurătoare
  • jurătoarele
genitiv-dativ singular
  • jurător
  • jurătorului
  • jurătoare
  • jurătoarei
plural
  • jurători
  • jurătorilor
  • jurătoare
  • jurătoarelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

jurător, jurătoareadjectiv

  • 1. Care jură. MDA2
  • 2. Care este obișnuit să jure pentru orice. MDA2
etimologie:
  • Jura + -ător. MDA2

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.