3 definiții pentru jupăire
Explicative DEX
JUPĂI, jupăiesc, vb. IV. Tranz. (Regional) A bate, a lovi. Au prins a-l jupăi. SBIERA, P. 288. ◊ Intranz. Jupăia-ntr-însul ca-ntr-un snop de paie. SBIERA, P. 198.
JUPĂI, jupăiesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A bate, a lovi. – Din jap.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
Arhaisme și regionalisme
jupăi, jupăi, vb. IV (reg.) a bate (pe cineva), a lovi.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: jupăire
jupăire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
jupăi, jupăiescverb
-
- Au prins a-l jupăi. SBIERA, P. 288. DLRLC
- Jupăia-ntr-însul ca-ntr-un snop de paie. SBIERA, P. 198. DLRLC
-
etimologie:
- jap MDA2 DLRM
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.