9 definiții pentru jaret
Explicative DEX
JARET, jarete, s. n. Articulație a membrului posterior la animalele patrupede, situată între gambă și fluier. – Din fr. jarret.
JARET, jarete, s. n. Articulație a membrului posterior la animalele patrupede, situată între gambă și fluier. – Din fr. jarret.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
jaret sn [At: ENC. VET. 5 / Pl: ~e / E: fr jarret] Articulație a membrului posterior la animalele patrupede, situată între gambă și fluier.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
JARET s.m. Parte a picioarelor dinapoi ale unui patruped, situată între gambă și fluier; garet. [Pl. -ți. / < fr. jarret].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
JARET s. n. articulație a picioarelor dinapoi ale unui patruped, între gambă și fluier. (< fr. jarret)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
JARET ~e n. (la animale patrupede) Articulație a piciorului din spate. /<fr. jarret
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Ortografice DOOM
jaret s. n., pl. jarete
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
!jaret s. n., pl. jarete
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
jaret s. n., pl. jarete
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
JARET s. (ANAT.) garet (~ la picioarele calului.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin (M3) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
jaret, jaretesubstantiv neutru
- 1. Articulație a membrului posterior la animalele patrupede, situată între gambă și fluier. DEX '09 MDA2 DEX '98 DNsinonime: garet
etimologie:
- jarret DEX '09 MDA2 DEX '98 DN