7 definiții pentru jar (obiect)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

jar1 sn [At: CIAUȘANU, V. / Pl: ~uri / E: nct] (Reg) Jalon (1) făcut dintr-o tufă cioplită (în pădure) Cf țiu.

jar4 sn [At: DN3 / Pl: ~uri / E: fr jarre, eg jar] (Liv; rar) Vas mare de gresie.

JAR2 s.n. (Liv.) Vas mare de gresie. [Pl. -uri. / cf. fr. jarre, engl. jar].

JAR2 s. n. vas mare de gresie. (< fr. jarre, engl. jar)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

jar, járuri, s.n.(reg.) Jalon făcut dintr-o tufă cioplită (în pădure); țiu, marcaj.

Intrare: jar (obiect)
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jar
  • jarul
  • jaru‑
plural
  • jaruri
  • jarurile
genitiv-dativ singular
  • jar
  • jarului
plural
  • jaruri
  • jarurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

jar (obiect)

etimologie: