2 definiții pentru iușnit
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
iușni vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. iușnesc, imperf. 3 sg. iușnea; conj. prez. 3 sg. și pl. iușnească
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
IUȘNI, iușnesc, vb. IV. Tranz. (Var.) A iuști2. (cf. iuști)
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de tavi
- acțiuni
Intrare: iușnit
iușnit participiu
| participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
iușni, iușnescverb
Moldova
- 1. (Despre bici) A produce zgomotul caracteristic plesniturii. DLRLCsinonime: plesni
- Se putea auzi cum iușnea biciul în carne. CONTEMPORANUL, IV 304. DLRLC
-
- 2. (Subiectul este persoana care lovește cu biciul) A atinge (pe cineva) cu biciul sau cu biciușca. DLRLC
- Să-l iușnești, Să-l plesnești. SEVASTOS, N. 15. DLRLC
-
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.