9 definiții pentru iuit
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
IUIT, iuituri, s. n. (Rar) Chiuit. [Pr.: -i-u-] – V. iui.
iuit sn [At: DEX / P: i-u-it / Pl: ~uri / E: iui2] (Rar) 1 Chiuit. 2 Strigăt.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
IUÍT, iuituri, s. n. (Rar) Chiuit. [Pr.: -i-u-] – V. iui.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
IUIT, iuituri, s. n. Chiuit. Vreunul mai țanțoș începe o chiuitură... Dar după două-trei versuri o sfîrșește într-un iuit aspru, istovit. REBREANU, I. 12.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
iuit (rar) (desp. i-u-) s. n., pl. iuituri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
iuit (rar) (i-u-) s. n., pl. iuituri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
iuit s. n. (sil. i-u-), pl. iuituri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
IUIT s. v. chiot, chiu, chiuit, chiuitură, hăulire, hăulit, hăulitură, strigăt, țipăt.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
iuit s. v. CHIOT. CHIU. CHIUIT. CHIUITURĂ. HĂULIRE. HĂULIT. HĂULITURĂ. STRIGĂT. ȚIPĂT.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
- silabație: i-u-it
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
iuit, iuiturisubstantiv neutru
- 1. Chiot, chiu, chiuit, chiuitură, hăulire, hăulitură, strigăt, țipăt. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Vreunul mai țanțoș începe o chiuitură... Dar după două-trei versuri o sfîrșește într-un iuit aspru, istovit. REBREANU, I. 12. DLRLC
-
etimologie:
- iui DEX '98 DEX '09