9 definiții pentru iuit

Explicative DEX

IUIT, iuituri, s. n. (Rar) Chiuit. [Pr.: -i-u-] – V. iui.

IUIT, iuituri, s. n. (Rar) Chiuit. [Pr.: -i-u-] – V. iui.

iuit sn [At: DEX / P: i-u-it / Pl: ~uri / E: iui2] (Rar) 1 Chiuit. 2 Strigăt.

IUIT, iuituri, s. n. Chiuit. Vreunul mai țanțoș începe o chiuitură... Dar după două-trei versuri o sfîrșește într-un iuit aspru, istovit. REBREANU, I. 12.

Ortografice DOOM

iuit (rar) (desp. i-u-) s. n., pl. iuituri

iuit (rar) (i-u-) s. n., pl. iuituri

iuit s. n. (sil. i-u-), pl. iuituri

Sinonime

IUIT s. v. chiot, chiu, chiuit, chiuitură, hăulire, hăulit, hăulitură, strigăt, țipăt.

iuit s. v. CHIOT. CHIU. CHIUIT. CHIUITURĂ. HĂULIRE. HĂULIT. HĂULITURĂ. STRIGĂT. ȚIPĂT.

Arhaisme și regionalisme

iuít, iuituri, s.n. Chiuit. – Din iui.

Intrare: iuit
  • silabație: i-u-it info
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • iuit
  • iuitul
  • iuitu‑
plural
  • iuituri
  • iuiturile
genitiv-dativ singular
  • iuit
  • iuitului
plural
  • iuituri
  • iuiturilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

iuit, iuiturisubstantiv neutru

etimologie:
  • vezi iui DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.