3 definiții pentru iuș

Explicative DEX

iuș2 sn [At: (a. 1782) VAIDA / Pl: ~uri / E: mg ius] (Trs; mgî) Drept de moștenire.

Arhaisme și regionalisme

iuș, iușuri, s.n. (reg.) Drept (de moștenire).

iuș, iușuri, s.n. (reg., înv.) 1. Avere. 2. Drept de moștenire: „Dăm această carte iuș astei beserici...” (Socolan, 2005: 186; doc. din 1814). – Din magh. ius (MDA).

Intrare: iuș
iuș
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.