12 definiții pentru iterativ

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ITERATIV, -Ă, iterativi, -e, adj. (Despre forme verbale sau despre propoziții temporale) Care exprimă o acțiune repetată; frecventativ. – Din fr. itératif, lat. iterativus.

ITERATIV, -Ă, iterativi, -e, adj. (Despre forme verbale sau despre propoziții temporale) Care exprimă o acțiune repetată; frecventativ. – Din fr. itératif, lat. iterativus.

iterativ, ~ă a [At: DA / Pl: ~i, ~e / E: fr itératif, lat iterativus] (Grm; d. forme verbale sau propoziții temporale) Care exprimă o acțiune repetată Si: frecventativ.

ITERATIV, -Ă, iterativi, -e, adj. (Despre verbe) Care arată o acțiune repetată, săvîrșită în mai multe rînduri. Mai există apoi verbe iterative, care arată că acțiunea se face de mai multe ori. GRAUR, F. L. 147.

ITERATIV, -Ă adj. Care se face sau se repetă de mai multe ori. ♦ (Gram.; despre verbe) Care exprimă o acțiune repetată, săvîrșită în mai multe rînduri. [< fr. itératif, cf. lat. iterare – a repeta].

ITERATIV, -Ă adj. 1. făcut, repetat de mai multe ori. 2. (despre verbe) care exprimă o acțiune repetată; frecventativ. 3. (mat.) recurent, ciclic. (< fr. itératif, lat. iterativus)

ITERATIV ~ă (~i, ~e) gram. (despre forme verbale sau propoziții temporale) Care exprimă o acțiune repetată. /<fr. itératif, lat. iterativus

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

iterativ adj. m., pl. iterativi; f. iterati, pl. iterative

iterativ adj. m., pl. iterativi; f. iterativă, pl. iterative

iterativ adj. m., pl. iterativi; f. sg. iterativă, pl. iterative

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ITERATIV adj. (GRAM.) frecventativ. (Formă verbală ~.)

ITERATIV adj. (GRAM.) frecventativ. (Formă verbală ~.)

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ITERATIV, -Ă adj. (< fr. itératif, cf. lat. iterare – a repeta): în sintagmele imperfect iterativ, prefix iterativ, prezent iterativ și verb iterativ (v.).

Intrare: iterativ
iterativ adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • iterativ
  • iterativul
  • iterativu‑
  • iterati
  • iterativa
plural
  • iterativi
  • iterativii
  • iterative
  • iterativele
genitiv-dativ singular
  • iterativ
  • iterativului
  • iterative
  • iterativei
plural
  • iterativi
  • iterativilor
  • iterative
  • iterativelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

iterativ, iteratiadjectiv

  • 1. Care se face sau se repetă de mai multe ori. DN
    • 1.1. (Despre forme verbale sau despre propoziții temporale) Care exprimă o acțiune repetată. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
      sinonime: frecventativ
      • format_quote Mai există apoi verbe iterative, care arată că acțiunea se face de mai multe ori. GRAUR, F. L. 147. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.