13 definiții pentru ist

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

IST, IASTĂ, iști, iaste, adj. pron. dem. (Reg.; după substantiv are forma ista, iasta) Acest; (despre unități de timp) prezent; de acum sau dintr-un viitor foarte apropiat. [Gen.-dat. sg. istui, istei, pl. istor.Var.: iest adj. dem.] – Lat. *istus, -a, -um.

ist, iastă [At: RUSSO, S. 104 / Pl: iști, iaste / G-D: istui, istei, istor / E: cf ista] (Reg) 1 ad (Antepus) Acest (1). 2 ad (D. unități de timp; antepus) Prezent. 3 ad (Antepus) Dintr-un timp foarte apropiat de vorbitor Si: ista (7). 4 smf (Înv; dep) Individ Niște iste.

IST, IASTĂ, iști, iaste, adj. dem. (Reg.; după substantiv are forma ista, iasta) Acest; (despre unități de timp) prezent; de acum sau dintr-un viitor foarte apropiat. [Gen.-dat. sg. istui, istei, pl. istor.Var.: ista, iasta adj. dem.] – Lat. *istus, -a, -um.

IST, iști, adj. dem. m. (Mold.; cînd urmează după substantiv, are de obicei forma ista) Acest, ăst. Eu am pus iapa mea la căruța omului istuia și ne-am dus la moară. SBIERA, P. 223. Prietene, zise Dănilă, nu mi-i da capra ceea să-ți dau carul ista? CREANGĂ, P. 42. Fă-te tu cerșitor la capătul ist de pod, și eu la celalalt. id. ib. 298. ♦ (Despre unități de timp) Acest, prezent, de acum sau dintr-un viitor foarte apropiat. S-a aflat de la starostele Nechifor și de la alți vînători vechi că cerbii au boncăluit mai devreme în ist-an. SADOVEANU, F. J. 426. – Forme gramaticale: gen.-dat. sg. istui, pl. istor; (cînd are forma ista) pl. iștia; gen.-dat. sg. istuia, pl. istora.

ist, ásta, ĭar după subst. orĭ izolat, ísta, ásta saŭ (și) ĭasta, pron. (ca și aista). Est. Aista, acesta: ist om, astă dată; omu ista, data asta; data ĭasta.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!ist (reg.) adj. pr. m., g.-d. istui; pl. iști; f. iastă, g.-d. istei; pl. iste, g.-d. pl. m. și f. istor

ist / iest (reg.) adj. pr. m., g.-d. istui / iestui; pl. iști / iești; f. iastă, g.-d. istei / iestei; pl. iste / ieste, g.-d. pl. m. și f. istor / iestor

ist/iest adj. m., g.-d. istui/iestui, pl. iști/iești, g.-d. istor/iestor; f. sg. iastă, g.-d. istei/iestei, pl. iste/ieste, g.-d. istor/iestor

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Intrare: ist
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P61)
masculin feminin
nominativ-acuzativ singular
  • ist
  • iastă
plural
  • iști
  • iaste
  • ieste
genitiv-dativ singular
  • istui
  • istei
plural
  • istor
  • istor
iest1 (adj.dem.) adjectiv demonstrativ
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P59)
masculin feminin
nominativ-acuzativ singular
  • iest
  • iastă
plural
  • iești
  • ieste
genitiv-dativ singular
  • iestui
  • iestei
plural
  • iestor
  • iestor
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P62)
masculin feminin
nominativ-acuzativ singular
  • ista
  • iasta
plural
  • iștia
  • iastea
  • iestea
genitiv-dativ singular
  • istuia
  • isteia
plural
  • istora
  • istora
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ist, iastăadjectiv pronominal

  • 1. regional Acest. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: acest ăst
    • format_quote Eu am pus iapa mea la căruța omului istuia și ne-am dus la moară. SBIERA, P. 223. DLRLC
    • format_quote Prietene, zise Dănilă, nu mi-i da capra ceea să-ți dau carul ista? CREANGĂ, P. 42. DLRLC
    • format_quote Fă-te tu cerșitor la capătul ist de pod, și eu la celalalt. CREANGĂ, P. 298. DLRLC
    • 1.1. (Despre unități de timp) Acest, prezent, de acum sau dintr-un viitor foarte apropiat. DEX '09 DLRLC
      • format_quote S-a aflat de la starostele Nechifor și de la alți vînători vechi că cerbii au boncăluit mai devreme în ist-an. SADOVEANU, F. J. 426. DLRLC
  • comentariu După substantiv are forma ista, iasta. DEX '09 DEX '98
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.