8 definiții pentru iraționalist (s.m.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

IRAȚIONALÍST, -Ă, naționaliști, -ste, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Adept al iraționalismului. 2. Adj. Referitor la iraționalism, propriu iraționalismului. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. irrationaliste.

iraționalist, ~ă [At: DEX / P: ~ți-o~ / Pl: ~iști, ~e / E: irrationaliste] 1-2 smf, a (Adept) al iraționalismului. 3 a Referitor la iraționalism. 4 a Propriu iraționalismului.

IRAȚIONALÍST, -Ă, iraționaliști, -ste, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Adept al iraționalismului. 2. Adj. Referitor la iraționalism, propriu iraționalismului. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. irrationaliste.

IRAȚIONALÍST, -Ă adj. Referitor la iraționalism, propriu iraționalismului. // s.m. și f. Adept al iraționalismului. [Pron. -ți-o-. / < fr. irrationaliste].

IRAȚIONALÍST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al iraționalismului. (< fr. irrationaliste)

IRAȚIONALÍST2 ~stă (~ști, ~ste) m. și f. Adept al iraționalismului. /<fr. irrationaliste


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

iraționalíst (-ți-o-) adj. m., s. m., pl. iraționalíști; adj. f., s. f. iraționalístă, pl. iraționalíste

iraționalíst s. m., adj. m. raționalist

Intrare: iraționalist (s.m.)
iraționalist2 (s.m.) substantiv masculin admite vocativul
  • silabație: -ți-o- info
substantiv masculin (M9)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • iraționalist
  • iraționalistul
  • iraționalistu‑
plural
  • iraționaliști
  • iraționaliștii
genitiv-dativ singular
  • iraționalist
  • iraționalistului
plural
  • iraționaliști
  • iraționaliștilor
vocativ singular
  • iraționalistule
  • iraționaliste
plural
  • iraționaliștilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

iraționalist, -ă (persoană) iraționalistă

  • 1. Adept al iraționalismului.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: