8 definiții pentru ioniu


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

IÓNIU s. n. Izotop radioactiv al toriului, care se obține din uraniu prin dezintegrare. [Pr.: i-o-] – Din germ. Ionium, fr. ionium.

ioniu sn [At: LTR / P: i-o-niu / Pl: ~ii / E: ger Ionium, fr ionium] Izotop radioactiv al toriului, care se obține din uraniu prin dezintegrare.

IÓNIU s. n. Izotop radioactiv al toriului, care se obține din uraniu prin dezintegrare. [Pr.: i-o-niu] – Din germ. Ionium, fr. ionium.

IÓNIU s.n. (Chim.) Element radioactiv, izotop al toriului. [Pron. i-o-niu. / < fr. ionium].

IÓNIU s. n. element radioactiv, izotop al toriului. (< germ. Ionium, fr. ionium)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ióniu [niu pron. nĭu] (i-o-niu) s. n., art. ióniul; simb. Io

ióniu s. n. (sil. i-o-niu) [-niu pron. -niu]; simb. Io


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

IÓNIU (< fr., germ.) s. n. Izotop radioactiv natural al toriului (Io; nr. at. 90, nr. de masă 230), produs de dezintegrare al uraniului.

Intrare: ioniu
  • silabație: i-o-niu
  • pronunție: ionĭu
substantiv neutru (N56)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ioniu
  • ioniul
  • ioniu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • ioniu
  • ioniului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

ioniu

  • 1. Izotop radioactiv al toriului, care se obține din uraniu prin dezintegrare.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN
  • comentariu simbol Io
    surse: DOOM 2 DOR

etimologie: