9 definiții pentru intima intimia


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

INTIMÁ, intimez, vb. I. Tranz. (Jur.) 1. A notifica, a face cunoscut, a pune în vedere. 2. A chema în judecată, a cita în fața unei instanțe superioare. – Din fr. intimer, lat. intimare.

INTIMÁ, intimez, vb. I. Tranz. (Jur.) 1. A notifica, a face cunoscut, a pune în vedere. 2. A chema în judecată, a cita în fața unei instanțe superioare. – Din fr. intimer, lat. intimare.

intima vt [At: DA ms / V: ~mia / Pzi: ~mez / E: fr intimer, lat intimare] (Jur; rar) A se apăra împotriva motivelor invocate de partea care a folosit o cale de atac împotriva unei sentințe judecătorești.

INTIMÁ vb. I. tr. 1. A pune în vedere (ceva), a notifica cu autoritate. 2. (Jur.) A chema în judecată, a cita în fața unei jurisdicții superioare. [< lat. intimare, cf. fr. intimer].

INTIMÁ vb. tr. 1. a pune în vedere (ceva), a notifica cu autoritate. 2. (jur.) a chema în judecată, a cita în fața unei jurisdicții superioare. (< fr. intimer, lat. intimare)

intimà v. 1. a declara cu autoritate: a intima un ordin; 2. a cita înaintea unei Curți de apel.

*intiméz v. tr. (lat. intimo, -áre, d. intimus, intim). Notific cu autoritate: a intima cuĭva un ordin. Jur. Chem la judecată p. apel.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

intimá (a ~) vb., ind. prez. 3 intimeáză

intimá vb., ind. prez. 1 sg. intiméz, 3 sg. și pl. intimeáză

Intrare: intima
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • intima
  • intimare
  • intimat
  • intimatu‑
  • intimând
  • intimându‑
singular plural
  • intimea
  • intimați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • intimez
(să)
  • intimez
  • intimam
  • intimai
  • intimasem
a II-a (tu)
  • intimezi
(să)
  • intimezi
  • intimai
  • intimași
  • intimaseși
a III-a (el, ea)
  • intimea
(să)
  • intimeze
  • intima
  • intimă
  • intimase
plural I (noi)
  • intimăm
(să)
  • intimăm
  • intimam
  • intimarăm
  • intimaserăm
  • intimasem
a II-a (voi)
  • intimați
(să)
  • intimați
  • intimați
  • intimarăți
  • intimaserăți
  • intimaseți
a III-a (ei, ele)
  • intimea
(să)
  • intimeze
  • intimau
  • intima
  • intimaseră
intimia
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

intima intimia științe juridice

  • 1. A face cunoscut, a pune în vedere.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN sinonime: notifica
  • 2. A chema în judecată, a cita în fața unei instanțe superioare.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: