9 definiții pentru interpunere

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

INTERPUNERE, interpuneri, s. f. Faptul de a (se) interpune.V. interpune.

INTERPUNERE, interpuneri, s. f. Faptul de a (se) interpune.V. interpune.

interpunere sf [At: DA / Pl: ~ri / E: interpune] 1 Mijlocire între două persoane (pentru realizarea unei înțelegeri) Si: intermediere, interpus1 (1), intervenție, mediere. 2 Intervenție (nedorită) în relațiile dintre două persoane Si: interpus1 (2). 3 Așezare a ceva între două momente, obiecte etc. Si: interpus1 (3).

INTERPUNERE s.f. Acțiunea de a (se) interpune și rezultatul ei. [< interpune].

INTERPUNERE s. f. acțiunea de a (se) interpune. ♦ ~ de persoane = încheiere a unui act juridic între alte persoane decât cele indicate de părți. (< interpune)

întrepunere sf vz interpunere

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

interpunere s. f., g.-d. art. interpunerii; pl. interpuneri

interpunere s. f., g.-d. art. interpunerii; pl. interpuneri

interpunere s. f., g.-d. art. interpunerii; pl. interpuneri

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

INTERPÚNERE (< lat. interponere, după pune) Acțiunea de a se interpune și rezultatul ei. ◊ I. de persoane = încheiere a unui act juridic între alte persoane decât cele indicate ca părți în înscrisul constatator al al contractului. Formă a simulației.

Intrare: interpunere
interpunere substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • interpunere
  • interpunerea
plural
  • interpuneri
  • interpunerile
genitiv-dativ singular
  • interpuneri
  • interpunerii
plural
  • interpuneri
  • interpunerilor
vocativ singular
plural
întrepunere
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

interpunere, interpunerisubstantiv feminin

  • 1. Faptul de a (se) interpune. DEX '09 DEX '98 DN
    • 1.1. Interpunere de persoane = încheiere a unui act juridic între alte persoane decât cele indicate de părți. MDN '00
etimologie:
  • vezi interpune DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.