INTERGLACIAȚIUNE s. f. v. interglaciație.

INTERGLACIAȚIE, interglaciații, s. f. Interval de timp cu climă caldă în pleistocen, cuprins între două glaciații; interglaciar. [Pr.: -ci-a-. – Var.: interglaciațiune s. f.] – Din interglaciar.

interglaciație sf [At: DN² / P: ~ci-a~ / Pl: ~ii / E: interglaciar] (Glg) Interval de timp cu climă caldă, cuprins între două glaciații Si: interglaciar (1).

INTERGLACIAȚIE, interglaciații, s. f. Interval de timp cu climă caldă în pleistocen, cuprins între două glaciații; interglaciar. [Pr.: -ci-a-] – Din interglaciar.

INTERGLACIAȚIE s.f. Interval de timp dintre două glaciații. [Gen. -iei. / cf. fr. interglaciation].

INTERGLACIAȚIE s. f. interval de timp între două glaciații; interglaciar (II). (< fr. interglaciation)

INTERGLACIAȚIE f. Perioadă cuprinsă între două glaciații, caracterizată prin climă caldă. /<fr. interglaciar

!interglaciațiune (desp. -ci-a-ți-u-) s. f., g.-d. art. interglaciațiunii; pl. interglaciațiuni, art. interglaciațiunile

!interglaciație (-ci-a-ți-e)/interglaciațiune (-ci-a-ți-u-) s. f., art. interglaciația (-ți-a)/interglaciațiunea, g.-d. art. interglaciației/interglaciațiunii; pl. interglaciații/ interglaciațiuni, art. interglaciațiile (-ți-i-)/ interglaciațiunile

interglaciație s. f. glaciație

INTERGLACIAȚIE s. v. interglaciar.

INTERGLACIAȚIE s. (GEOL.) interglaciar.