7 definiții pentru interferent
Explicative DEX
INTERFERENT, -Ă, interferenți, -te, adj. 1. (Despre fenomene, întâmplări, fapte etc.) Care se încrucișează, se suprapune. 2. (Fiz.; despre unde) Care prezintă fenomenul de interferență (2). – Din fr. interférent.
interferent, ~ă a [At: DN3 / Pl: ~nți, ~e / E: fr interferent] 1 (Fiz) Care prezintă interferență (2). 2 (Pgn; d. fenomene sau întâmplări) Care se suprapune peste alt fenomen sau întâmplare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INTERFERENT, -Ă, interferenți, -te, adj. 1. (Despre fenomene, întâmplări, fapte etc.) Care se încrucișează, se suprapune. 2. (Fiz.; despre mișcări vibratorii) Care prezintă fenomenul de interferență (2). – Din fr. interférence.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
INTERFERENT, -Ă adj. Care prezintă fenomenul de interferență. [< fr. interférent].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INTERFERENT, -Ă adj. 1. (despre fenomene, întâmplări) care se încrucișează, se suprapune. 2. (despre mișcări vibratorii) care prezintă fenomenul de interferență. (< fr. interférent)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
*interferént, -ă adj. (inter- și -ferent, ca în a-ferent). Fiz. Care produce interferență: raze, unde interferente.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
interferent adj. m., pl. interferenți; f. sg. interferentă, pl. interferente
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
interferent, interferentăadjectiv
- 1. (Despre fenomene, întâmplări, fapte etc.) Care se încrucișează, se suprapune. DEX '09 DEX '98 MDN '00
-
etimologie:
- interférent DEX '09 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.