3 definiții pentru integrator (adj.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

INTEGRATÓR, -OÁRE, integratori, -oare, adj., s. n. 1. Adj., s. n. (Aparat) care efectuează calculul numeric al integralelor unei ecuații diferențiale. 2. S. n. Circuit electric caracterizat printr-o constantă de timp ce determină viteza cu care acest circuit răspunde la semnalele aplicate. – Din fr. intégrateur.

INTEGRATÓR, -OÁRE, integratori, -oare, adj., s. n. 1. Adj., s. n. (Aparat) care efectuează calculul numeric al integralelor unei ecuații diferențiale. 2. S. n. Circuit electric caracterizat printr-o constantă de timp ce determină viteza cu care acest circuit răspunde la semnalele aplicate. – Din fr. intégrateur.

integrator, ~oare [At: DA ms / Pl: ~i, ~oare / E: fr intégrateur] 1-2 sn, a (Aparat) care efectuează calculul numeric al integralelor unei ecuații diferențiale. 3 sn Circuit electric caracterizat printr-o constantă de timp ce determină viteza cu care acest circuit răspunde la semnalele aplicate.

INTEGRATÓR, -OÁRE I. adj. care integrează, armonizează diverse elemente într-un ansamblu unitar. II. s. n. mașină de calcul pentru rezolvarea integralelor, a ecuațiilor diferențiale etc. III. s. m. f. cel care lucrează la această mașină. (< fr. intégrateur)

Intrare: integrator (adj.)
integrator1 (adj.) adjectiv
  • silabație: in-te-gra-tor info
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • integrator
  • integratorul
  • integratoru‑
  • integratoare
  • integratoarea
plural
  • integratori
  • integratorii
  • integratoare
  • integratoarele
genitiv-dativ singular
  • integrator
  • integratorului
  • integratoare
  • integratoarei
plural
  • integratori
  • integratorilor
  • integratoare
  • integratoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

integrator (adj.)

  • 1. Care efectuează calculul numeric al integralelor unei ecuații diferențiale.
    surse: DEX '09 DEX '98
  • 2. Care integrează, armonizează diverse elemente într-un ansamblu unitar.
    surse: MDN '00

etimologie: