5 definiții pentru intabulament
Explicative DEX
intabulament n. partea edificiului peste care e așezat o coloană sau un pilastru: statue așezate pe intabulamentele columnelor OD.
*intabulamént n., pl. e (lat. in-, în, și tabulamentum, pardoseală, d. tábula, tablă; fr. entablement). Arh. Partea de sus și în relief a caseĭ și pe care se sprijină marginile acoperemîntuluĭ. V. cosoroabă.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
intabulament s. n., pl. intabulamente
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
intabulament s. n., pl. intabulamente
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
intabulament s. n., pl. intabulamente
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: intabulament
intabulament substantiv neutru
| substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)