12 definiții pentru inițiator (persoană)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

INIȚIATÓR, -OÁRE, inițiatori, -oare, adj., s. m. și f. (Persoană) care inițiază ceva, care are inițiativă într-o acțiune; promotor. [Pr.: -ți-a-] – Din fr. initiateur.

INIȚIATÓR, -OÁRE, inițiatori, -oare, adj., s. m. și f. (Persoană) care inițiază ceva, care are inițiativă într-o acțiune; promotor. [Pr.: -ți-a-] – Din fr. initiateur.

inițiator, ~oare smf, a [At: DA ms / Pl: ~i, ~oare / E: iniția + -(ă)tor; lat inițiator] 1-2 (Persoană) care inițiază (5) ceva Si: promotor.

INIȚIATÓR, -OÁRE, inițiatori, -oare, s. m. și f. Cel care inițiază ceva, cel căruia îi aparține inițiativa într-o problemă. Comuniștii sînt pretutindeni inițiatorii și animatorii luptei pentru extinderea metodelor sovietice. SCÎNTEIA, 1952, nr. 2238. Delavrancea nu este astfel numai creatorul poemei în proză, dar și inițiatorul așa-numitului stil colorat. VIANU, A. P. 176. – Pronunțat: -ți-a-.

INIȚIATÓR, -OÁRE adj., s.m. și f. (Cel) care inițiază ceva, care are inițiativa într-o acțiune. [Pron. -ți-a-. / cf. fr. initiateur].

INIȚIATÓR, -OÁRE adj., s. m. f. (cel) care inițiază ceva. II. s. m. 1. promotor (II). 2. exploziv sensibil, corp incandescent sau reactiv care dă impulsul declanșării unei explozii. III. s. n. dispozitiv care asigură aprinderea propergolului în motoarele rachetelor. (< fr. initiateur)

INIȚIATÓR ~i m. Persoană care inițiază ceva; om care ia o inițiativă. /<fr. initiator

*inițiatór, -oáre adj. și s. (lat. initiator). Care inițiază: Grecia fu inițiatoarea Romeĭ în știință.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

inițiator (-ți-a-) adj. m., s. m., pl. inițiatori; adj. f., s. f. sg. și pl. inițiatoare

inițiatór adj. m., s. m. (sil. -ți-a-), pl. inițiatóri; f. sg. și pl. inițiatoáre

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

INIȚIATÓR s. 1. promotor, protagonist, (rar) începător. (~ al unui curent.) 2. v. promotor.

INIȚIATOR s. 1. promotor, protagonist, (rar) începător. (~ al unui curent.) 2. (CHIM.) promotor.

Intrare: inițiator (persoană)
  • silabație: -ți-a-tor info
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • inițiator
  • inițiatorul
  • inițiatoru‑
plural
  • inițiatori
  • inițiatorii
genitiv-dativ singular
  • inițiator
  • inițiatorului
plural
  • inițiatori
  • inițiatorilor
vocativ singular
  • inițiatorule
plural
  • inițiatorilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

inițiator, inițiatorisubstantiv masculin
inițiatoare, inițiatoaresubstantiv feminin
inițiator, inițiatoareadjectiv

  • 1. (Persoană) care inițiază ceva, care are inițiativă într-o acțiune. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: promotor
    • format_quote Comuniștii sînt pretutindeni inițiatorii și animatorii luptei pentru extinderea metodelor sovietice. SCÎNTEIA, 1952, nr. 2238. DLRLC
    • format_quote Delavrancea nu este astfel numai creatorul poemei în proză, dar și inițiatorul așa-numitului stil colorat. VIANU, A. P. 176. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.