12 definiții pentru inițiere inițiare


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

INIȚIÉRE, inițieri, s. f. Acțiunea de a (se) iniția și rezultatul ei. [Pr.: -ți-e-] – V. iniția.

INIȚIÉRE, inițieri, s. f. Acțiunea de a (se) iniția și rezultatul ei. [Pr.: -ți-e-] – V. iniția.

inițiere sf [At: DA / V: ~iare / Pl: ~ri / E: iniția] 1-2 Documentare într-un domeniu de activitate (nou sau) secret. 3 Punere a bazelor unei acțiuni. 4 Îndrumare în practica unei religii. 5 (Pgn) Predare a elementelor de bază ale unei discipline. 6 Primire a cuiva în rândul celor care practică un cult. 7 (Ccr) Ceremonie prin care cineva este introdus în misterele unui cult, în secretele unei asociații. 8-9 Declanșare (a unei explozii sau) a unei reacții.

INIȚIÉRE, inițieri, s. f. Acțiunea de a (se) iniția. 1. Introducerea cuiva într-un domeniu de activitate. Își dăduseră bucuroși adeziunile și rămăsese stabilit că în cursul lunii iulie să aibă loc ceremonia inițierii. CAMIL PETRESCU, O. II 118. 2. Începere sau organizare a unei acțiuni. Inițierea unor întreceri socialiste. – Pronunțat: -ți-e-.

INIȚIÉRE s.f. Acțiunea de a (se) iniția și rezultatul ei. [< iniția].

INIȚIÉRE s. f. 1. acțiunea de a (se) iniția. 2. provocare a unei explozii, a unei reacții cu ajutorul impulsului inițial. (< iniția)

inițiare f. 1. acțiunea de a iniția; 2. ceremonia prin care cineva era inițiat în misterele unui cult, în secretele unei asociatiuni.

*inițiațiúne f. (lat. initiátio, -ónis). Acțiunea de a iniția, ceremoniĭ pin care eraĭ introdus în diferite mistere ale vechilor religiunĭ și care se practică și azĭ la intrarea în diferite societățĭ secrete: a primi inițierea. Fig. Acțiunea de a introduce pe cineva în știința unor lucrurĭ pe care nu le știa. – Și -áție, dar maĭ des -ére.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

inițiére (-ți-e-) s. f., g.-d. art. inițiérii; pl. inițiéri

inițiére s. f. (sil. -ți-e-), g.-d. art. inițiérii; pl. inițiéri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

INIȚIÉRE s. 1. începere. (~ unei campanii.) 2. v. preconizare. 3. călăuzire, introducere. (~ cuiva într-o profesiune.) 4. instruire, învățare. (~ cuiva într-o disciplină.)

INIȚIERE s. 1. începere. (~ unei campanii.) 2. preconizare. (~ unei noi metode.) 3. călăuzire, introducere. (~ cuiva într-o profesiune.) 4. instruire, învățare. (~ cuiva într-o disciplină.)

Intrare: inițiere
inițiere substantiv feminin
  • silabație: -ți-e-re info
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • inițiere
  • inițierea
plural
  • inițieri
  • inițierile
genitiv-dativ singular
  • inițieri
  • inițierii
plural
  • inițieri
  • inițierilor
vocativ singular
plural
inițiare
substantiv feminin (F115)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • inițiare
  • inițiarea
plural
  • inițieri
  • inițierile
genitiv-dativ singular
  • inițieri
  • inițierii
plural
  • inițieri
  • inițierilor
vocativ singular
plural

inițiere inițiare

  • 1. Acțiunea de a (se) iniția și rezultatul ei.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 1.1. Introducerea cuiva într-un domeniu de activitate.
      exemple
      • Își dăduseră bucuroși adeziunile și rămăsese stabilit că în cursul lunii iulie să aibă loc ceremonia inițierii. CAMIL PETRESCU, O. II 118.
        surse: DLRLC
    • 1.2. Începere sau organizare a unei acțiuni.
      exemple
      • Inițierea unor întreceri socialiste.
        surse: DLRLC
  • 2. Provocare a unei explozii, a unei reacții cu ajutorul impulsului inițial.
    surse: MDN '00

etimologie:

  • vezi iniția
    surse: DEX '09 DEX '98 DN