6 definiții pentru indeterminist (s.m.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
INDETERMINIST, -Ă, indeterminiști, -ste, adj., s. m. și f. (Adept) al indeterminismului. – Din fr. indéterministe.
INDETERMINIST, -Ă, indeterminiști, -ste, adj., s. m. și f. (Adept) al indeterminismului. – Din fr. indéterministe.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
indeterminist, ~ă [At: DN3 / Pl: ~iști, ~e / E: fr indéterministe] 1 a Referitor la indeterminism. 2-3 smf, a (Adept) al indeterminismului.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INDETERMINIST, -Ă adj. Referitor la indeterminism. // s.m. și f. Adept al indeterminismului. [< fr. indéterministe].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INDETERMINIST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al indeterminismului. (< fr. indéterministe)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
*indeterminíst, -ă s. și adj. Adept al indeterminizmuluĭ: școală indeterministă.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
indeterminist s. m., adj. m., pl. indeterminiști; f. sg. indeterministă, pl. indeterministe
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv masculin (M9) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
indeterminist, indeterminiștisubstantiv masculin indeterministă, indeterministesubstantiv feminin indeterminist, indeterministăadjectiv
- 1. (Adept) al indeterminismului. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- indéterministe DEX '09 DEX '98 DN