4 definiții pentru inconștient (persoană)

Explicative DEX

inconștient, ~ă [At: LM / P: ~ști-ent / V: ~nsci~ / Pl: ~nți, ~e / E: fr inconscient] 1-2 smf, a (Om) care nu este conștient Si: (itî) inconștiu (1-2). 3-4 a, av (Care este făcut) fără participarea conștientă a voinței Si: (itî) inconștiu (3-4).

INCONȘTIENT, -Ă adj. (adesea s.) 1. Care nu este conștient, care și-a pierdut cunoștința. 2. Lipsit de conștiință; care nu are o atitudine conștientă în fața realității. ♦ (Despre acțiuni) Făcut fără participarea conștientă a voinței; involuntar. // s.n. Activitate psihică a omului nesupusă controlului conștiinței. [Pron. -ști-ent. / cf. fr. inconscient].

INCONȘTIENT, -Ă I. adj. (și s. m. f.) 1. care nu este conștient, care și-a pierdut cunoștința. 2. lipsit de conștiință; care nu are o atitudine conștientă în fața realității. ◊ făcut fără participarea conștientă a voinței; involuntar. II. s. n. activitate psihică a omului nesupusă controlului conștiinței. (< fr. inconscient)

Ortografice DOOM

!inconștient1 (desp. -ști-ent) adj. m., s. m., pl. inconștienți; adj. f., s. f. inconștientă, pl. inconștiente

Intrare: inconștient (persoană)
inconștient3 (s.m.) substantiv masculin
  • silabație: -ști-ent info
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • inconștient
  • inconștientul
  • inconștientu‑
plural
  • inconștienți
  • inconștienții
genitiv-dativ singular
  • inconștient
  • inconștientului
plural
  • inconștienți
  • inconștienților
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

inconștient, inconștientăadjectiv
inconștient, inconștiențisubstantiv masculin
inconștientă, inconștientesubstantiv feminin

  • 1. Care nu este conștient, care nu știe ce face, care și-a pierdut cunoștința (ca urmare a unei stări patologice). DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    antonime: conștient
    • format_quote Pacientul era inconștient. DLRLC
  • 2. adesea adverbial Care nu are o atitudine conștientă față de realitatea înconjurătoare; fără minte, fără judecată. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Își blestema în gînd inspirația nenorocită de a se lua după capriciile unei cucoane inconștiente. REBREANU, R. II 47. DLRLC
    • 2.1. (Despre fenomene psihice) Care scapă conștiinței, de care omul nu-și dă seama. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
      • format_quote Gest inconștient. DLRLC
      • format_quote Buzele i se mișcau încet, inconștient, parcă șopteau. VLAHUȚĂ, O. A. III 91. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Exemple de pronunție a termenului „inconștient” (50 clipuri)
Clipul 1 / 50