8 definiții pentru inariță

Explicative DEX

INARIȚĂ, inarițe, s. f. Numele a două plante erbacee acvatice, asemănătoare cu inul2 cu florile verzui; țintar (2)[1] (Najas minor și marina).In2 + suf. -ariță.

  1. Sinonimia cu țintarul (o pasăre) este greșită; dicționarul face confuzie inariță (plantă) – inăriță (pasăre). — gall

INARIȚĂ, inarițe, s. f. Numele a două plante erbacee acvatice, asemănătoare cu inul2 cu florile verzui; țintar (2)[1] (Najas minor și marina).In2 + suf. -ariță.

inariță sf [At: PANȚU, PL.2 / Pl: ~țe / E: in2 + -ariță] 1 Plantă erbacee, acvatică, cu florile verzui, asemănătoare cu inul (Najas minor). 2 Plantă din familia naiadaceelor, asemănătoare cu inul (Najas marina).

INARIȚĂ, inarițe, s. f. Plantă erbacee acvatică, asemănătoare cu inul; are tulpinile foarte fragile dispuse în mici tufe, frunzele înguste și florile verzui (Najas minor ).

INARIȚĂ ~e f. Plantă erbacee acvatică, asemănătoare cu inul, cu flori verzui. /in + suf. ~ariță

ináriță f., pl. e (d. in). Ilf. O buruĭană care crește supt apă pin lacurĭ și bălțĭ maĭ micĭ (nájas minor). V. inăriță.

Ortografice DOOM

inariță (plantă) s. f., g.-d. art. inariței; pl. inarițe

inariță (plantă) s. f., g.-d. art. inariței; pl. inarițe

inariță s. f., g.-d. art. inariței; pl. inarițe

Intrare: inariță
inariță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • inariță
  • inarița
plural
  • inarițe
  • inarițele
genitiv-dativ singular
  • inarițe
  • inariței
plural
  • inarițe
  • inarițelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

inariță, inarițesubstantiv feminin

  • 1. Numele a două plante erbacee acvatice, asemănătoare cu inul (1.) cu florile verzui (Najas minor și marina). DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:
  • In (1.) + -ariță. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.