5 definiții pentru imunogenetică
Explicative DEX
IMUNOGENETICĂ s.f. Disciplină medicală care are la bază interpretarea și explicarea fenomenelor imunologice în lumina geneticii moleculare și clasice. [Gen. -cii. / cf. engl. immunogenetics].
IMUNOGENETIC, -Ă, imunogenetici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Ramură a geneticii care studiază complexitatea proceselor de imunitate (1). 2. Adj. Care ține de imunogenetică (1). – Din fr. immunogénétique, engl. immunogenetic(s).
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
IMUNOGENETIC, -Ă, imunogenetici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Ramură a geneticii care studiază complexitatea proceselor de imunitate (1). 2. Adj. Care ține de imunogenetică (1). – Din fr. immunogénétique, engl. immunogenetic(s).
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
imunogenetic, ~ă [At: DN3 / Pl: ~ici, ~ice / E: eg immunogenetic(s), fr immunogénétique] 1 sf Ramură a geneticii care studiază complexitatea proceselor de imunitate (1). 2 a Care se referă la imunogenetică (1). 3 a Care aparține imunogeneticii (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
IMUNOGENETIC, -Ă I. adj. referitor la imunogenetică. II. s. f. disciplină care studiază reglarea genetică a proceselor imune, precum și modificările patologice ale acestora. (< fr. immunogénétique, engl. immunogenetic/s/)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Ortografice DOOM
imunogenetică s. f., g.-d. art. imunogeneticii
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| substantiv feminin (F46) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
imunogeneticăsubstantiv feminin
etimologie:
- immunogénétique DEX '09 DEX '98 MDN '00
- immunogenetic(s) DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.