13 definiții pentru imun
din care- explicative (9)
- morfologice (3)
- etimologice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
IMUN, -Ă, imuni, -e, adj. Care prezintă imunitate; care nu poate contracta o anumită boală infecțioasă. – Din fr. immun, lat. immunis.
imun, ~ă a [At: DA ms / Pl: ~e / E: lat immunis, it immune] 1 (Med) Care nu poate contracta o anumită boală infecțioasă. 2 (Înv; în orânduirea feudală) Scutit de impozite, de sarcini, de îndatoriri.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
IMUN, -Ă, imuni, -e, adj. Care prezintă imunitate; care nu poate contracta o anumită boală infecțioasă. – Din fr. immun, lat. immunis.[1]
- În forma imuno-: element prim de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) imunitate”. — LauraGellner
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
IMUN, -Ă, imuni, -e, adj. Care nu poate contracta o boală infecțioasă (în urma imunizării naturale sau artificiale).
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
IMUN, -Ă adj. Care prezintă imunitate (1). // (În forma imuno-) Element prim de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) imunitate”. [< lat. immunis, fr. immun].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
IMUN, -Ă adj. 1. care prezintă imunitate (1). 2. (fig.) insensibil (la). (< fr. immun, lat. immunis)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
IMUN ~a (~i, ~e) Care are imunitate; rezistent la îmbolnăviri. /<fr. immun, lat. immunis[1]
- În forma imuno-: element prim de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) imunitate”. — LauraGellner
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
imun a. Med. rezistent la, de care nu se atinge (o boală).
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*imún, -ă adj. (lat. im-múnis, d. in-, fără, și munus, sarcină, impunere. V. munițiune, remunerațiune). Scutit de impozite (de sarcinĭ, de datoriĭ). Inatacabil de boală: negriĭ îs imunĭ față de frigurile galbene. V. îndemn.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
imun adj. m., pl. imuni; f. imună, pl. imune
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
imun adj. m., pl. imuni; f. imună, pl. imune
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
imun adj. m., pl. imuni; f. sg. imună, pl. imune[1]
- În forma imuno-: element prim de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) imunitate”. — LauraGellner
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
imun (imună), adj. – Care nu poate contracta o boală infecțioasă, scutit de. Lat. immunis (sec. XIX). – Der. (din fr.) imunitate, s. f.; imuniza, vb.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
imun, imunăadjectiv
- 1. Care prezintă imunitate; care nu poate contracta o anumită boală infecțioasă. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- 2. Insensibil (la...). MDN '00sinonime: insensibil
etimologie:
- immun DEX '09 DEX '98 DN
- immunis DEX '09 DEX '98 DN