10 definiții pentru impudoare

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

IMPUDOARE s. f. Lipsă de pudoare, de rușine; atitudine, faptă, vorbă lipsită de rușine; nerușinare, impudicitate. – Din fr. impudeur.

IMPUDOARE s. f. Lipsă de pudoare, de rușine; atitudine, faptă, vorbă lipsită de rușine; nerușinare, impudicitate. – Din fr. impudeur.

impudoare sf [At: DA ms / Pl: ~ori / E: fr impudeur] 1 Lipsă de pudoare Si: impudicitate, nerușinare. 2 Atitudine sau faptă, vorbă etc. lipsită de rușine Si: impudicitate, nerușinare.

IMPUDOARE s.f. Lipsă de pudoare, de rușine; nerușinare. [Cf. fr. impudeur].

IMPUDOARE s. f. lipsă de pudoare, de rușine; nerușinare. (< fr. impudeur)

IMPUDOARE f. 1) Lipsă de pudoare; indecență; nerușinare. 2) Comportament impudic. [G.-D. impudorii] /<fr. impudeur

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

impudoare s. f., g.-d. art. impudorii

impudoare s. f., g.-d. art. impudorii

impudoare s. f., g.-d. art. impudorii

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

IMPUDOARE s. imoralitate, indecență, necuviință, nerușinare, obscenitate, pornografie, scabrozitate, trivialitate, vulgaritate, (livr.) impudicitate, licență, licențiozitate, (înv. și pop.) mascara, măscară, măscăriciune, măscărie, scîrnăvie. (A comis un act de ~.)

Intrare: impudoare
substantiv feminin (F116)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • impudoare
  • impudoarea
plural
genitiv-dativ singular
  • impudori
  • impudorii
plural
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

impudoaresubstantiv feminin

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.