10 definiții pentru implicație implicațiune


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

IMPLICÁȚIE, implicații, s. f. Idee, fapt decurgând în mod implicit din altul sau apărând ca o consecință imediată a acestuia. ♦ (Log.) Relație între două concepte în care adevărul ori falsitatea unui concept atrage după sine cu necesitate adevărul ori falsitatea celuilalt concept. – Din fr. implication, lat. implicatio.

implicație sf [At: CONTEMP. 1948, nr. 113, 5/2 / V: (înv) ~iune / Pl: ~ii / E: fr implication, it implicazione, lat implicatio, -onis] 1 Fapt cuprins în mod implicit în altul. 2-4 Implicare (2-4). 5 (Log) Relație între două concepte în care adevărul sau falsitatea unuia atrage după sine cu necesitate adevărul sau falsitatea celuilalt concept.

IMPLICÁȚIE, implicații, s. f. Idee, fapt urmând în mod implicit din altul sau apărând ca o consecință imediată a acestuia. ♦ (Log.) Relație între două concepte în care adevărul ori falsitatea unui concept atrage după sine cu necesitate adevărul ori falsitatea celuilalt concept. – Din fr. implication, lat. implicatio.

IMPLICÁȚIE, implicații, s. f. Idee, fapt urmînd în mod implicit din altul sau apărînd ca o consecință imediată a acestuia. Această carte zugrăvește un tablou extraordinar de colorat, cu nesfîrșite implicații sociale, cu subtile caracterizări ale sufletului omenesc. CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr. 113, 5/2.

IMPLICÁȚIE s.f. 1. Idee, fapt care este o consecință imediată a altui fapt sau căruia îi urmează implicit. 2. (Log.) Enunț format dintr-un antecedent și un consecvent, astfel încât adevărul sau falsul antecedentului atrage după sine adevărul sau falsul consecventului și invers. [Gen. -iei, var. implicațiune s.f. / cf. fr. implication, it. implicazione, cf. lat. implicatio – înlănțuire].

IMPLICÁȚIE s. f. 1. idee, fapt care este o consecință imediată a altui fapt sau căruia îi urmează implicit. 2. stare a cuiva implicat într-o afacere, într-un proces. 3. (log.) enunț în care adevărul sau falsul antecedentului atrage după sine adevărul sau falsul consecventului și invers. 4. (mat.) relație logică între două proprietăți astfel că exactitatea celei dintâi atrage exactitatea celei de-a doua. 5. (lingv.) caracteristică modală care exprimă faptul că un anume proces este implicat în enunțul verbului. (< fr. implication, lat. implicatio)

IMPLICÁȚIE ~i f. 1) v. A IMPLICA. 2) Consecință logică. [G.-D. implicației; Sil. -pli-ca-ți-e] /<fr. implication, lat. implicatio, ~onis[1]

  1. Var.: implicațiune LauraGellner

IMPLICAȚIÚNE s.f. v. implicație.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

implicáție (-ți-e) s. f., art. implicáția (-ți-a), g.-d. art. implicáției; pl. implicáții, art. implicáțiile (-ți-i-)

implicáție s. f. (sil. -ți-e), art. implicáția (sil. -ți-a), g.-d. art. implicáției; pl. implicáții, art. implicáțiile (sil. -ți-i-)[1]

  1. Var.: implicațiune LauraGellner
Intrare: implicație
implicație substantiv feminin
  • silabație: -ți-e
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • implicație
  • implicația
plural
  • implicații
  • implicațiile
genitiv-dativ singular
  • implicații
  • implicației
plural
  • implicații
  • implicațiilor
vocativ singular
plural
implicațiune substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • implicațiune
  • implicațiunea
plural
  • implicațiuni
  • implicațiunile
genitiv-dativ singular
  • implicațiuni
  • implicațiunii
plural
  • implicațiuni
  • implicațiunilor
vocativ singular
plural

implicație implicațiune

  • 1. Idee, fapt decurgând în mod implicit din altul sau apărând ca o consecință imediată a acestuia.
    surse: DEX '09 DLRLC DN un exemplu
    exemple
    • Această carte zugrăvește un tablou extraordinar de colorat, cu nesfîrșite implicații sociale, cu subtile caracterizări ale sufletului omenesc. CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr. 113, 5/2.
      surse: DLRLC
    • 1.1. logică Relație între două concepte în care adevărul ori falsitatea unui concept atrage după sine cu necesitate adevărul ori falsitatea celuilalt concept.
      surse: DEX '09 DEX '98 DN
    • 1.2. matematică Relație logică între două proprietăți astfel că exactitatea celei dintâi atrage exactitatea celei de-a doua.
      surse: MDN '00
    • 1.3. lingvistică Caracteristică modală care exprimă faptul că un anume proces este implicat în enunțul verbului.
      surse: MDN '00
  • 2. Stare a cuiva implicat într-o afacere, într-un proces.
    surse: MDN '00

etimologie: