4 definiții pentru imbricare

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

imbricare sf [At: DN3 / V: im- / Pl: -cări / E: îmbrica] Suprapunere parțială, asemenea solzilor de pește, țiglelor ori șindrilei de pe acoperiș Si: imbricație (1).

IMBRICARE s.f. (Constr.) Suprapunere parțială, îmbucare (în genul țiglelor, șindrilelor, solzilor de pește). [Cf. fr. imbrication].

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

+imbricare s. f., g.-d. art. imbricării; pl. imbricări

imbricare s. f., g.-d. art. imbricării

Intrare: imbricare
imbricare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • imbricare
  • imbricarea
plural
  • imbricări
  • imbricările
genitiv-dativ singular
  • imbricări
  • imbricării
plural
  • imbricări
  • imbricărilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

imbricare, imbricărisubstantiv feminin

  • 1. construcții Suprapunere parțială, îmbucare (în genul țiglelor, șindrilelor, solzilor de pește). DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.