ILUSTRATĂ s.f. Carte poștală prevăzută pe una din fețe cu o vedere. [< ilustra].

ILUSTRATĂ s. f. carte poștală prevăzută pe una din fețe cu o vedere. (< ilustra)

ILUSTRATĂ ~e f. Carte poștală care are imprimată pe una din fețe o imagine. [Sil. -lus-tra-tă] /<fr. illustré

ILUSTRAT, -Ă, ilustrați, -te, adj., s. f. 1. Adj. Cu ilustrații. 2. S. f., adj. (Carte poștală) care are pe una dintre fețe o imagine (fotografiată sau desenată). – V. ilustra. Cf. fr. illustré.

ilustrat, ~ă a [At: VINTILĂ, O. 19 / Pl: ~ați, ~e / E: ilustra] 1 a (Nob; d. oameni) Care a devenit celebru, ilustru. 2 a Care a fost lămurit printr-un exemplu. 3 a (D. un text, un ziar, o carte etc.) Care este împodobit cu ilustrații. 4-5 sf, a (Carte poștală) care are pe una din fețe o imagine fotografiată sau desenată.

ILUSTRAT, -Ă, ilustrați, -te, adj., s. f. 1. Adj. Cu ilustrații. 2. S. f., adj. f. (Carte poștală) care are pe una dintre fețe o imagine (fotografiată sau desenată). – V. ilustra. Cf. fr. illustré.

ILUSTRAT, -Ă, ilustrați, -te, adj. (Despre un text, o revistă etc.) Împodobit cu ilustrații. Ediție ilustrată. ♦ (Despre cărți poștale) Care are pe una din fețe o imagine. Albumul ei cu scoarțe violete E plin de cărți poștale ilustrate. TOPÎRCEANU, M. 20. ◊ (Substantivat, f.; v. vedere) Mi-a trimis o ilustrată de la mare.

ilustrată s. f., g.-d. art. ilustratei; pl. ilustrate

ilustrată s. f., g.-d. art. ilustratei; pl. ilustrate

ilustrată s. f., pl. ilustrate

ILUSTRATĂ s. v. vedere.

ILUSTRATĂ s. vedere. (I-a trimis o ~ de la mare.)